• Înapoi

Marea suferință a sufletelor în lumea de dincolo....

Suferința sufletelor din lumea de dincolo, cărora le lipsește lumina, este nespus de mare. A vă descrie vouă, oamenilor de pe Pământ, starea lor, ar fi cu adevărat suficient pentru a vă îndrepta propriile vieți într-o altă direcție, dar atunci libertatea voinței voastre ar lua sfârșit; împinși de teama aceleiași sorți, ați adopta în mod inevitabil un alt mod de viață, astfel că ați face cu siguranță ceea ce vi se cere, dar nu din proprie inițiativă, împinși de propria voință. Cu toate acestea, ar trebui să știți despre soarta sufletelor, ea vă va fi transmisă, iar apoi veți fi în continuare liberi să credeți și să trageți concluziile voastre din ea.... Când au intrat în împărăția de dincolo, aceste suflete au pierdut tot ceea ce le era atașat în inima lor pe Pământ, nu mai posedă nimic, căci nu pot lua cu ele decât ceea ce au dobândit în mod spiritual și suferă de cele mai mari lipsuri în acest sens. Ele sunt înconjurate de un întuneric total, deoarece au trăit un mod de viață nelegiuit și sunt complet neputincioase, dar nu insensibile, căci împrejurimile lor înseamnă pentru ele chin și teroare, iar sufletul care a dus la îndeplinire fără teamă și cu tărie tot ceea ce pe Pământ l-a cufundat acum în întuneric, va simți și el acest chin și această teroare.... Suferințele sunt de nedescris și fie vor trezi dorința sufletului de a scăpa de această stare, fie nu vor face decât să intensifice toate impulsurile rele și, de asemenea, îl vor lăsa să caute satisfacție în acea împărăție, ceea ce înseamnă o cedare totală în fața forțelor întunericului. Cu toate acestea, chiar și acele suflete care nu au părăsit viața pământească în această păcătoșenie, ci a căror viață a fost indiferentă față de tot ceea ce este spiritual și lipsită de iubire, se află într-o situație extrem de anevoioasă, deoarece și ele sunt chinuite în mod indescriptibil de întuneric, care, cu siguranță, cedează temporar locul unei stări de întuneric, dacă sufletul nu este încă complet împietrit, astfel încât să tânjească și el după lumină, căci numai dorința îl poate lăsa să ajungă la lumină. Dar tuturor sufletelor le lipsește puterea pentru voința corectă.... și niciun ajutor nu le poate fi adus conform legii veșniciei dacă nu-l doresc ele însele. Lucrarea de îndurare a lui Dumnezeu nu este cu siguranță încheiată atunci când sufletul părăsește trupul pământesc, însă ceea ce a lăsat nefolosit pe Pământ, chiar dacă a posedat din belșug, trebuie mai întâi să dobândească în lumea de dincolo, iar el este prea slab pentru a face acest lucru.... Imaginați-vă întotdeauna ființe extrem de slăbite, neajutorate, care suferă de nedescris și care depind de ajutor pentru a se elibera de suferința lor.... Ați fi cuprinși de milă față de aceste ființe dacă le-ați putea vedea în suferința lor. Și aveți cu toții acolo suflete despre care nu știți în ce stare au intrat în împărăția spirituală.... Voi toți ați pierdut oameni care au fost aproape de voi până la moarte.... Amintiți-vă măcar de aceste suflete care v-au fost aproape și ajutați-le, căci chiar și cea mai mică lucrare de răscumpărare asupra unor astfel de suflete duce la alte răscumpărări, iar voi ați contribuit mult la aceasta. Și nu le puteți ajuta decât prin amintire și rugăciune plină de dragoste, prin mijlocirea pentru aceste suflete care, deși nu le eliberează încă de chinurile lor, le dă putere prin care sufletul își poate apoi schimba voința și tinde spre lumină. El nu poate fi eliberat din situația sa chinuitoare împotriva voinței sale, dar este necesară mijlocirea voastră pentru ca el să poată dori corect, rugăciune care îi este dăruită cu iubire de îndată ce se forțează în gândurile voastre. Căci trebuie să știți că sufletul apelează la ajutorul vostru dacă intră în gândurile voastre, că vă înconjoară în permanență suflete care speră să primească ajutor de la voi și că nu trebuie să respingeți fără voia voastră gândurile celor decedați dacă nu vreți să le sporiți agonia.... Pentru a nu vă dăuna vouă înșivă și liberului vostru arbitru, soarta acestor suflete vă rămâne ascunsă; există două lumi în care vă aflați voi și sufletele celor decedați, o graniță este trasată, vederea în lumea lor vă este refuzată, dar totuși ea există, iar voi puteți trimite multă dragoste la ele din lumea voastră, ceea ce are un efect într-un fel și într-o măsură în care nenumărate suflete pot scăpa de starea lor. Gândiți-vă adesea la aceste sărmane suflete și nu le lăsați neobservate în necazurile lor, căci ceea ce faceți pentru ele cu iubire milostivă vă va fi răsplătit din belșug, deoarece ajutorul spiritual vă este deja acordat pe Pământ prin toate sufletele care au ieșit din întuneric la lumină....

Amin

VELIKA NEVOLJA DUŠA U ONOSTRANOM....

Duše kojima nedostaje svjetla trpe veliku nevolju u onostranom. Bilo bi doista dovoljno opisati ovo stanje vama ljudima na Zemlji da vas se navede živjeti vaš život na Zemlji drugačije, ali to bi bio kraj vaše slobode volje; gonjeni strahom da vas ne zatekne ista sudbina vi bi se neizbježno potrudili ponašati se drugačije, tako uistinu ispuniti ono što se od vas očekuje ali ne sami od sebe, motivirani slobodnom voljom. Ipak trebate znati o sudbini duše, ona će vam biti priopćena, i onda je i dalje na vama u to/nju povjerovati i o tome/njoj izvući vaše vlastite zaključke....

Pri ulasku u kraljevstvo onostranog te su duše izgubile sve što su ljubile na Zemlji, one ne posjeduju ništa, jer prijeko mogu ponijeti jedino što su duhovno stekle, a to je ono što im uglavnom nedostaje. Pošto su živjele bezbožan način života one su okružene najgušćom tamom i potpuno su bespomoćne, ipak nisu bezosjećajne, jer njihovo im okruženje uzrokuje patnju/bol i užas, a ove boli/patnje i užasi će također biti doživljeni od strane duše koja je bez ikakvog straha i moćno primjenjivala na Zemlji što ju je naknadno uronilo u tamu.... Ove će neopisive patnje onda ili probuditi dušinu žudnju da izbjegne to stanje ili će povećati njezine zle instinkte tako da će ona također tražiti zadovoljenje u ovom carstvu, što znači da će sebe potpuno podrediti silama tame. Ipak čak i duše koje nisu napustile njihov zemaljski život u takvoj grešnosti, ali čiji život je bio lišen ljubavi i nezainteresiran za sve duhovne zamisli, su u vrlo teškoj situaciji, jer one su, također, izuzetno mučene od strane tame, iako njihova volja, s vremena na vrijeme, propušta slabo svjetlo ako duša još nije potpuno otvrdnuta, tako da će pitati za svjetlo, jer jedino će žudnja omogućiti duši postići svjetlo.

Ali svim dušama nedostaje snage željeti što je ispravno.... i sukladno zakonu vječnosti njima se ne može dati pomoć ako ju oni sami ne žele. Božji čin samilosti zasigurno nije gotov jednom kada je duša napustila svoje zemaljsko tijelo, ali ono što je zakazala (is)koristiti na Zemlji čak ako je to(ga) posjedovala u izobilju, ona najprije mora postići u onostranom, a preslaba je za to učiniti.... Samo ih uvijek zamislite kao izuzetno oslabljena, bespomoćna bića koja neopisivo pate i zavise o pomoći kako bi bili oslobođeni od njihove patnje.... bili biste prevladani sa sažaljenjem spram tih bića ako bi bili u stanju vidjeti njihovu nevolju/bol. I svi vi znate duše u onostranom za koje ne znate u kojem su stanju ušle u duhovno kraljevstvo.... svi vi ste izgubili ljude kroz smrt koji su vam bili bliski.... Prisjetite se bar duša koje su vam bile drage i pomozite im, jer čak najmanji rad iskupljenja na tim dušama će rezultirati u daljnjim iskupljenjima, i vi ćete tome puno doprinijeti.

Vi im jedino možete pomoći kroz ljubavlju ispunjene/nadahnute misli i molitve, kroz zauzimanje u ime tih duša koje ih, istinabog, neće izbaviti iz njihovih muka ali će im dati snagu naračun koje će duša biti sposobna promijeniti svoju volju i stremiti spram svjetla. Ona ne može biti oslobođena iz svoje bolne situacije protiv svoje volje, ali kako bi željela što je ispravno ona treba vaše zauzimanje, molitvu upućenu/pruženu sa ljubavlju, čim ona uđe u vaše misli. Jer trebate znati da duša traži vašu pomoć čim uđe u vaše misli, da ste neprestano okruženi dušama koje se nadaju vašoj pomoći, i da ne trebate sa gorčinom/srdito potisnuti misli o umrlima ako ne želite nadodati njihovoj agoniji.... Sudbina tih duša ostaje skrivena od vas tako da ne bi narušila vašu slobodnu volju; vi i umrle duše okupirate dva svijeta koja su razdvojena razdijelnom crtom; vi ne možete gledati u njihov svijet a ipak on postoji i sposobni ste poslati mnogo ljubavi iz vašeg svijeta u njihov, učinak čega sebe izražava na način i u opsegu da će bezbrojne duše biti u stanju izbjeći njihovu situaciju. Često se prisjetite tih jadnih duša i nemojte ih ignorirati u njihovoj nesreći, jer biti ćete bogato nagrađeni za ono što činite za njih iz milosrdne ljubavi, utoliko što ćete primiti duhovnu pomoć na Zemlji od svih duša koje su iz tame izašle na svjetlo.

AMEN