• Back

SVJETLOST – SJENA SMRTI.... LAŽNO SVJETLO – BOLEST I PATNJA POMOĆ BOŽJA

Oni na koje Moja Riječ ne ostavlja utisak se nalaze u sjeni smrti, ne prepoznaju svjetlo jer svjesno zatvaraju oči pošto im je tama draža i time si spriječavaju ulazak svjetla. Njihov pogled je usmjeren ka svijetu, odakle neprestano svijetle lažna svjetla koja zaslijepljuju oko, tako da ova blaga svjetlost koja svijetli iz duhovne sfere ne biva zamijećena, ili se na nju zbog svjetovnog svjetla ne obraća pažnja. Takvi ljudi su skroz u svjetovnom, i približi li im se glasnik/apostol svjetla sa Mojom Riječju koja im savjetuje da prevladaju/pobjede svijet(ovno), da se odreknu zemaljskih dobara radi duševnog zdravlja, oni se nevoljno opiru, jer im je duševni život nebitan pojam, jer se ne žele odreći svjetovnih užitaka, jer se u njima osjećaju dobro; ali oni time srljaju u duhovnu smrt. Moja Riječ bi im mogla donijeti duhovna blaga, Moja Riječ bi im mogla dati svjetlo koje bi im dobrotvorno dotaklo dušu, Moja Riječ bi ih mogla probuditi u vječni zivot, ali propali/zapali su u svjetovno i traže ga i žude samo za onim što im tijelu stvara ugodu. I pored svjetovnog svjetla u njima ostaje mračno.... Zato im želim pomoći, da nauče prezreti svjetovne stvari time što im svjetovna dobra predstavljam kao nestalna i beskorisna, time što dopuštam da im i tijelo slabi i time što im pred oči prizivam kraj njihovih tjelesnih životâ. Ja puštam/dajem da se ono što se čovjeku čini najpoželjnije raspadne i nestane, da ljudi dospiju u zemaljske muke i nevolje, da podnose/dožive patnju i bolest, i da spoznaju da im svijet ne donosi pomoć. Dopuštam da ljudi padnu iz zemaljskih/svjetovnih visina, da bogatstvo bude zamjenjeno siromaštvom, uvijek jedino u svrhu spoznavanja beskorisnosti i nepostojanosti onoga za čim žude, i Ja im uvijek iznova približavam Moju Riječ, kako bi u Njoj tražili i pronašli zamjenu za ono što su svjetovno izgubili.... Ja dajem/puštam da dospiju u tamu, gdje više ne svijetle lažna svjetla, da bi spazili blagu svjetlost od gore i da bi joj se okrenuli/posvetili, kako bi utekli od noći smrti prema svjetlu života....

I zato na Zemlji nikad neće prestati patnja, jer Ja k Sebi uvijek želim privlačiti ljude koji su Mi još daleki i koji su podani knezu svijeta, a čiji će životi uskoro biti završeni bez da su njihovim dušama donijeli uspjeha zbog kojega su (one) na ovoj zemlji utjelovljene. I Ja uvijek dajem da u tami zasjaji svjetlo, i tko dozvoli da ga njegov blagi sjaj obasja, biti će postepeno premješten iz tame u svitanje, koje će mu prijati, i potreba za svjetlom će u njemu rasti.... Moja će Riječ dotaći njegovo srce, on će Ju prepoznati kao Očevu Riječ punu ljubavi, kao jedini put ka životu, i iz sjene smrti će mu duša prijeći u zemlju svjetla, u vječni život.

AMEN

Lumina - umbra morții.... Lumină orbitoare - ajutorul lui Dumnezeu prin boală și suferință....

Oricine nu se simte impresionat de Cuvântul Meu stă în umbra morții, nu recunoaște lumina pentru că își închide ochii în mod conștient, pentru că preferă întunericul și astfel refuză accesul luminii. El își ține privirea îndreptată spre lume, de unde voiajorii sclipesc în permanență și îi orbesc ochii, astfel încât nu vede lumina blândă care radiază din împărăția spirituală sau o ignoră de dragul luminii lumești. Tot ceea ce este pământesc îl captivează, iar dacă un mesager al luminii se apropie de el cu Cuvântul Meu care îi sugerează să învingă lumea, să renunțe la bunurile pământești de dragul mântuirii sufletului, atunci el se va îndepărta fără să vrea, pentru că viața sufletului nu este un concept pentru el, pentru că nu vrea să renunțe la lume, pentru că se simte confortabil în ea; și astfel se va apropia de moartea spirituală. Cuvântul Meu i-ar putea aduce comori spirituale, Cuvântul Meu i-ar putea da o lumină care să-i atingă în mod benefic sufletul, Cuvântul Meu l-ar putea trezi la viața veșnică, dar el este sclavul lumii și caută și dorește doar ceea ce creează confort pentru trupul său. Rămâne întuneric în el, în ciuda luminii orbitoare a lumii.... Din acest motiv, vreau să-l ajut să învețe să disprețuiască lumea, arătându-i și bunurile ei ca fiind efemere și lipsite de valoare, lăsându-i și trupul să slăbească și arătându-i sfârșitul trupului său. Las, de asemenea, ca ceea ce pare cel mai de dorit pentru om să se deterioreze și să se reducă la nimic, las omul să experimenteze greutățile și necazurile pământești, să suporte suferința și boala și îl fac să înțeleagă că lumea nu îl va ajuta. Permit ca omul să cadă de pe înălțimile pământești, ca sărăcia să înlocuiască marile bogății, întotdeauna doar cu scopul ca el să învețe să recunoască inutilitatea și efemeritatea a ceea ce își dorește și, de fiecare dată, aduc Cuvântul Meu aproape de el, astfel încât să caute și să găsească în el un substitut pentru ceea ce a pierdut pe Pământ.... Îl las să intre în întunericul în care nu mai strălucește nicio lumină orbitoare, pentru ca el să vadă lumina blândă de sus și să se întoarcă spre ea, pentru ca el să scape din noaptea morții spre lumina vieții.... Și iată de ce suferința nu va înceta niciodată pe Pământ, pentru că mereu și mereu vreau să atrag la Mine oameni care sunt încă departe de Mine și supuși prințului lumii, dar al căror curs al vieții se va încheia curând fără să fi adus sufletului succesul pentru care s-a întrupat pe Pământ. Și las o lumină să strălucească pretutindeni în întuneric, iar oricine se lasă iradiat de strălucirea ei blândă va fi transferat mai întâi din întuneric în amurg, îi va face bine, iar dorința de lumină va crește în el.... Cuvântul Meu îi va atinge inima, îl va recunoaște ca pe un Cuvânt al unui Tată iubitor, ca pe singura cale spre viață, iar din umbra morții sufletul său va intra în țara luminii, în viața veșnică....

Amin