• Înapoi

A provocat Dumnezeu apostazia?....

Într-o zi, voi, oamenii, veți înțelege și voi înșivă că Eu Însumi nu-Mi exercit și nu Mi-am exercitat niciodată influența asupra lumii spirituale, pe care am stabilit-o ca fiind liberă și independentă în afară de Mine Însumi.... Căci, de îndată ce am creat-o ca ființă conștientă de sine, ea a fost înzestrată și cu liberul arbitru, iar acest liber arbitru nu a fost legat câtuși de puțin de voința Mea, de iluminarea iubirii Mele sau de vreo influență asupra părții Mele.... Voința era complet liberă și putea decide în orice direcție. Dar faptul că ființa avea liberul arbitru a fost și garanția că într-o zi putea schimba starea de "ființă creată" în cea de "copil", ceea ce ar fi fost de neconceput fără liberul arbitru. Totuși, scopul Meu în crearea ființelor a fost de a crea adevărați "copii ai lui Dumnezeu"...., adică ființe de cea mai înaltă perfecțiune care, totuși, trebuiau să atingă ele însele această perfecțiune. În voi, oamenii, se va pune mereu întrebarea dacă gândul de a apostazia de la Mine a fost pus de Mine în aceste ființe, dacă ele trebuiau să se îndepărteze, ca să zic așa, pentru că Eu Mi-am fixat acest scop.... ".... când am creat ființele. Dar atunci ați putea contesta și liberul arbitru al ființelor care, totuși, a fost cauza și a dat posibilitatea apostaziei. Dar Eu am prevăzut din eternitate modul în care creațiile Mele vii își foloseau liberul arbitru și, prin urmare, am putut prevedea și scopul care se baza pe această apostazie. Cu toate acestea, nici apostazia și nici scopul nu au fost determinate de Mine în vreun fel.... Apostazia a fost rezultatul liberului arbitru și, prin urmare, nu a trebuit să fie.... Scopul este din nou consecința liberului arbitru.... El este atins o singură dată, dar durata lui este din nou determinată de ființa însăși.... Și astfel trebuie spus că Eu știu totul, că un lucru îl justifică întotdeauna pe celălalt și că nu ar fi putut exista apostazie dacă aș fi refuzat liberul arbitru al ființei.... dar că atunci ar fi devenit invalid și scopul, care M-a mișcat atunci când am creat toate ființele și care nu înseamnă decât fericirea supremă, chiar dacă au precedat vremuri de chinuri incomensurabile.... Totuși, apostazia ființelor în liberul arbitru era o ofensă adusă Mie și iubirii Mele, căci ființa putea, de asemenea, să lase voința sa să devină aceeași cu a Mea, nu era nevoie să se îndepărteze de Mine și să iasă din legea ordinii eterne.... Și nenumărate ființe au dat și ele această dovadă, care au rămas cu Mine și sunt nemărginit de fericite.... Și aceste ființe vor fi, de asemenea, admise la obținerea filiației divine, dacă vor dori să parcurgă calea prin abis cu scopul de a-i răscumpăra pe frații căzuți.... Dar apostazia de la Mine nu a fost lucrarea Mea, voința Mea; totuși, de dragul scopului suprem, am lăsat să se întâmple și am subliniat doar de fiecare dată că aceste ființe se aflau în cea mai înaltă realizare, că lumina cea mai strălucitoare strălucea pentru ele și că, prin urmare, direcția greșită a voinței lor a fost un abuz al libertății lor de voință, care a dus apoi, de asemenea, la o stare mizerabilă. (2.7.1961). Nu am împiedicat această apostazie, altfel Eu Însumi nu aș fi respectat libertatea de voință care, totuși, a imprimat ființei un caracter divin, căci ceva perfect nu putea fi gândit fără voință liberă. Și odată ce ați atins scopul de a deveni un adevărat copil al lui Dumnezeu, atunci planul Meu de divinizare vă va fi pe deplin înțeles și veți privi altfel apostazia spiritelor, chiar dacă a fost o ofensă gravă împotriva iubirii Mele. Și cum legea ordinii veșnice este neschimbătoare, această divinizare nu putea avea loc decât în conformitate cu legea, nu putea fi realizată în alt mod, deoarece toate atributele divine pe care Eu le pusesem în aceste ființe la creație trebuiau să fie obținute prin liberul arbitru, ceea ce a devenit o necesitate din cauza apostaziei de la Mine, dar și mult mai dificil decât rămânerea în starea de perfecțiune în liberul arbitru.... Faptul că ființele au căzut și astfel au păcătuit împotriva Mea le-a provocat și o stare de chin extrem de lungă.... care nu s-ar fi putut întâmpla niciodată dacă Eu Însumi aș fi provocat în vreun fel această apostazie.... Perfecțiunea acestor ființe nu poate fi pusă la îndoială și totuși au căzut.... ceea ce nu poate fi explicat decât prin libertatea voinței, care a fost de asemenea un dar divin al harului care nu le va fi luat niciodată.... Iar prin procesul de întoarcere a spiritelor căzute se dă posibilitatea și celor care nu au căzut să ajungă copii ai lui Dumnezeu, pentru că și aceștia pot lua voluntar calea "abisului" de dragul unei misiuni de răscumpărare.... astfel, "apostazia de la Mine" nu este singura condiție pentru a ajunge copii ai lui Dumnezeu, ci am cu adevărat și alte căi de a transforma ființele create de Mine în copiii Mei.... Astfel, apostazia nu era necesară, ci posibilă datorită libertății de voință. Și am prevăzut-o din eternitate și, de aceea, am putut, de asemenea, să construiesc planul de mântuire cu scopul care M-a făcut atât pe Mine, cât și pe ființele create de Mine extrem de fericiți și pe care îl voi atinge și Eu într-o zi. Și într-o zi și voi înșivă veți fi într-o stare de perfecțiune supremă și veți recunoaște și înțelege iubirea nemărginită pe care o am pentru toate creațiile Mele vii și că această iubire poate da naștere doar la lucruri bune și astfel îi va ajuta pe cei care au murit din vina lor să obțină din nou viața veșnică....

Amin

ALI JE BOG POVZROČIL PADEC-ODPADNIŠTVO? ....

Nekega dne boste vi ljudje razumeli tudi to, da Jaz Osebno nikoli ne bom vršil in nikoli nisem izvršil Svojega vpliva na duhovno bitje (Luciferja), katerega Sem postavil v zunanjo obliko izven Mene Samega, kot svobodno in neodvisno.... Ker brž, ko Sem ga ustvaril kot samozavestno bitje, je on prav tako bil obdarjen s svobodno voljo, in ta svobodna volja ni bila niti najmanj onemogočena z Mojo voljo, z osvetlitvijo Moje Ljubezni ali s katerim koli drugim vplivom z Moje strani.... volja je bila popolnoma svobodna in v stanju odločiti se v vsako smer. Toda dejstvo, ker je bitje imelo svobodno voljo, je prav tako bilo zagotovilo za to, da bo nekega dne sposobno spremeniti stanje "žive stvaritve" v stanje "Otroka", kar bi bilo nepredstavljivo brez svobodne volje.

Vendar so Moj cilj pri stvarjenju bitij bili "resnični Božji otroci".... torej bitja najvišje popolnosti, katera pa so to popolnost morala doseči sama. V vas ljudeh se bo vedno znova pojavilo vprašanje o tem, ali je misel o odpadništvu bila od Mene vgrajena (položena) v ta bitja, ali so ona na nek način morala odpasti, ker Sem si Jaz bil postavil „ta cilj.... resnične Otroke".... ko Sem ustvaril bitja. V tem primeru vi prav tako lahko zanikate svobodno voljo bitij, katera je bila vzrok in tudi možnost za odpadništvo.

Toda Jaz Sem videl že od večnosti vnaprej, kako bodo Moje žive stvaritve (bitja) uporabile svojo svobodno voljo, in zato Sem lahko torej v tem odpadništvu prepoznal tudi upravičeni cilj. Vendar niti odpadništvo niti cilj na noben način nista bila določena od Mene.... Odpadništvo je bilo posledica svobodne volje, zatorej se ni moralo zgoditi.... Cilj je zopet rezultat svobodne volje.... On bo dosežen nekega dne, vendar pa bodo čas, potreben za njegovo uresničitev določila bitja sama.... Zatorej je treba reči, da Jaz zagotovo vem za vse, da ena stvar vedno utemeljuje drugo in, da se nobeno odpadništvo ne bi zgodilo, če bi Jaz bil zanikal bitju svobodno voljo.... da pa bi potem postal neveljaven tudi cilj, ki me je motiviral pri ustvarjanju vseh bitij, in kateri je predstavljal le najvišjo blaženost, čeprav so pred tem bili časi neizmerne agonije....

Kljub temu pa je odpadništvo bitij v svobodni volji bil prestopek zoper Mene in Mojo Ljubezen, saj bi bitje lahko prilagodilo svojo voljo Moji, ne bi se moralo obrniti od Mene in zapustiti zakon večnega reda.... In nešteta bitja so nudila dokaz za to s tem, ker so ostala z Mano in kljub temu bila nepredstavljivo srečna.... Tem bitjem bo prav tako dovoljeno doseči stopnjo Božjega otroka, če se želijo napotiti po poti skozi brezno v namen odkupitve svojih padlih bratov....

Vendar odpadništvo ni bilo Moje delo, Moja volja; pa vendar Sem ga zaradi doseganja najvišjega cilja Jaz dovolil, da se zgodi, in vedno znova poudarjam le, da so ta bitja imela najvišje spoznanje, da so bila osvetljena z najbolj bleščečo Svetlobo in so z napačno usmeritvijo njihove volje zlorabila svojo svobodno voljo, kar je pozneje vodilo do njihovega bednega (ne-blaženega) stanja. (2. 7. 1961) Jaz nisem ustavil tega odpadništva, ker potem Jaz Sam ne bi spoštoval njihove svobodne volje, ki je karakterizirala (dala žig) bitje, da je Božansko, saj bi nekaj popolnega brez svobodne volje bilo nepredstavljivo.

In, ko boste vi nekoč dosegli cilj in postali pravi Božji otrok, potem vam bo tudi Moj načrt deifikacije (tj., postati Božanski) postal popolnoma razumljiv in boste prav tako gledali na odpadništvo duhov z drugačnimi očmi, čeprav je to bil težek prestopek zoper Mojo Ljubezen. In ker je zakon večnega reda nespremenljiv, se ta deifikacija vedno lahko nadaljuje le po zakonski poti. Ona ni mogla biti dosežena na noben drugi način, ker se je za vsemi Božjimi značilnostmi, katere Sem postavil v bitje ob njegovem stvarjenju, moralo stremeti (si prizadevati) v svobodni volji, kar je zaradi odpadništva od Mene postalo nujno, vendar je bilo tudi znatno težje kot v stanju popolnosti ostati v svobodni volji....

Dejstvo, da so bitja odpadla in se torej pregrešila zoper Mene, jih je prav tako privedlo do izjemno dolgega stanja trpljenja.... kar se nikoli ne bi zgodilo, če bi Jaz Sam (osebno) na kakršenkoli način bil povzročil to odpadništvo.... O popolnosti teh bitij ni mogoče dvomiti in kljub temu so ona padla.... kar pa se vedno lahko, da pojasniti le z njihovo svobodno voljo, ki pa je prav tako bila božanski dar milosti, kateri od njih nikoli ne bo odvzet....

In skozi proces vrnitve padlih bitij je prav tako ne-padlim bitjem dana možnost doseči, da postanejo Božji otroci, saj se oni prav tako lahko napotijo po poti skozi "brezno" v namen poslanstva odkupitve.... da torej "odpadništvo od Mene" ni edini predpogoj, da se postane Božji otrok, ampak, da imam Jaz resnično tudi druge načine za oblikovanje od Mene ustvarjenih bitij v Moje otroke....

Odpadništvo torej ni bilo nujno, ampak možno na račun svobodne volje. In Jaz Sem ga videl že od samega začetka, in Sem bil zato prav tako sposoben (na njem) utemeljiti Svoj načrt Odrešitve, s ciljem kateri bi naredil Mene kot tudi Moja ustvarjena bitja izredno srečne, in katerega bom Jaz nekega dne zagotovo uresničil. In tudi vi sami boste nekega dne v stanju najvišje popolnosti in spoznali in razumeli boste kakšno neizmerno Ljubezen imam za vsa Moja živa bitja, in, da ta Ljubezen vedno lahko porodi le dobroto in bo zatorej pomagala tudi tistim, ki so prišli v smrt po svoji lastni krivdi, zopet doseči večno življenje. AMEN