• Înapoi

A provocat Dumnezeu apostazia?....

Într-o zi, voi, oamenii, veți înțelege și voi înșivă că Eu Însumi nu-Mi exercit și nu Mi-am exercitat niciodată influența asupra lumii spirituale, pe care am stabilit-o ca fiind liberă și independentă în afară de Mine Însumi.... Căci, de îndată ce am creat-o ca ființă conștientă de sine, ea a fost înzestrată și cu liberul arbitru, iar acest liber arbitru nu a fost legat câtuși de puțin de voința Mea, de iluminarea iubirii Mele sau de vreo influență asupra părții Mele.... Voința era complet liberă și putea decide în orice direcție. Dar faptul că ființa avea liberul arbitru a fost și garanția că într-o zi putea schimba starea de "ființă creată" în cea de "copil", ceea ce ar fi fost de neconceput fără liberul arbitru. Totuși, scopul Meu în crearea ființelor a fost de a crea adevărați "copii ai lui Dumnezeu"...., adică ființe de cea mai înaltă perfecțiune care, totuși, trebuiau să atingă ele însele această perfecțiune. În voi, oamenii, se va pune mereu întrebarea dacă gândul de a apostazia de la Mine a fost pus de Mine în aceste ființe, dacă ele trebuiau să se îndepărteze, ca să zic așa, pentru că Eu Mi-am fixat acest scop.... ".... când am creat ființele. Dar atunci ați putea contesta și liberul arbitru al ființelor care, totuși, a fost cauza și a dat posibilitatea apostaziei. Dar Eu am prevăzut din eternitate modul în care creațiile Mele vii își foloseau liberul arbitru și, prin urmare, am putut prevedea și scopul care se baza pe această apostazie. Cu toate acestea, nici apostazia și nici scopul nu au fost determinate de Mine în vreun fel.... Apostazia a fost rezultatul liberului arbitru și, prin urmare, nu a trebuit să fie.... Scopul este din nou consecința liberului arbitru.... El este atins o singură dată, dar durata lui este din nou determinată de ființa însăși.... Și astfel trebuie spus că Eu știu totul, că un lucru îl justifică întotdeauna pe celălalt și că nu ar fi putut exista apostazie dacă aș fi refuzat liberul arbitru al ființei.... dar că atunci ar fi devenit invalid și scopul, care M-a mișcat atunci când am creat toate ființele și care nu înseamnă decât fericirea supremă, chiar dacă au precedat vremuri de chinuri incomensurabile.... Totuși, apostazia ființelor în liberul arbitru era o ofensă adusă Mie și iubirii Mele, căci ființa putea, de asemenea, să lase voința sa să devină aceeași cu a Mea, nu era nevoie să se îndepărteze de Mine și să iasă din legea ordinii eterne.... Și nenumărate ființe au dat și ele această dovadă, care au rămas cu Mine și sunt nemărginit de fericite.... Și aceste ființe vor fi, de asemenea, admise la obținerea filiației divine, dacă vor dori să parcurgă calea prin abis cu scopul de a-i răscumpăra pe frații căzuți.... Dar apostazia de la Mine nu a fost lucrarea Mea, voința Mea; totuși, de dragul scopului suprem, am lăsat să se întâmple și am subliniat doar de fiecare dată că aceste ființe se aflau în cea mai înaltă realizare, că lumina cea mai strălucitoare strălucea pentru ele și că, prin urmare, direcția greșită a voinței lor a fost un abuz al libertății lor de voință, care a dus apoi, de asemenea, la o stare mizerabilă. (2.7.1961). Nu am împiedicat această apostazie, altfel Eu Însumi nu aș fi respectat libertatea de voință care, totuși, a imprimat ființei un caracter divin, căci ceva perfect nu putea fi gândit fără voință liberă. Și odată ce ați atins scopul de a deveni un adevărat copil al lui Dumnezeu, atunci planul Meu de divinizare vă va fi pe deplin înțeles și veți privi altfel apostazia spiritelor, chiar dacă a fost o ofensă gravă împotriva iubirii Mele. Și cum legea ordinii veșnice este neschimbătoare, această divinizare nu putea avea loc decât în conformitate cu legea, nu putea fi realizată în alt mod, deoarece toate atributele divine pe care Eu le pusesem în aceste ființe la creație trebuiau să fie obținute prin liberul arbitru, ceea ce a devenit o necesitate din cauza apostaziei de la Mine, dar și mult mai dificil decât rămânerea în starea de perfecțiune în liberul arbitru.... Faptul că ființele au căzut și astfel au păcătuit împotriva Mea le-a provocat și o stare de chin extrem de lungă.... care nu s-ar fi putut întâmpla niciodată dacă Eu Însumi aș fi provocat în vreun fel această apostazie.... Perfecțiunea acestor ființe nu poate fi pusă la îndoială și totuși au căzut.... ceea ce nu poate fi explicat decât prin libertatea voinței, care a fost de asemenea un dar divin al harului care nu le va fi luat niciodată.... Iar prin procesul de întoarcere a spiritelor căzute se dă posibilitatea și celor care nu au căzut să ajungă copii ai lui Dumnezeu, pentru că și aceștia pot lua voluntar calea "abisului" de dragul unei misiuni de răscumpărare.... astfel, "apostazia de la Mine" nu este singura condiție pentru a ajunge copii ai lui Dumnezeu, ci am cu adevărat și alte căi de a transforma ființele create de Mine în copiii Mei.... Astfel, apostazia nu era necesară, ci posibilă datorită libertății de voință. Și am prevăzut-o din eternitate și, de aceea, am putut, de asemenea, să construiesc planul de mântuire cu scopul care M-a făcut atât pe Mine, cât și pe ființele create de Mine extrem de fericiți și pe care îl voi atinge și Eu într-o zi. Și într-o zi și voi înșivă veți fi într-o stare de perfecțiune supremă și veți recunoaște și înțelege iubirea nemărginită pe care o am pentru toate creațiile Mele vii și că această iubire poate da naștere doar la lucruri bune și astfel îi va ajuta pe cei care au murit din vina lor să obțină din nou viața veșnică....

Amin

DA LI JE BOG PROUZROCIO OTPADNIŠTVO?

Jednog dana cete vi ljudi razumjeti da Ja Osobno necu nikada vršiti i nikada nisam izvršio Moj utjecaj na duhovno bice [[(Lucifera)]] koje Sam eksternalizirao kao slobodno i nezavisno.... Jer cim Sam ga stvorio kao samo-svjesno bice on je takoder bio obdaren sa slobodnom voljom, i ova slobodna volja nije bila ni najmanje sputana Mojom voljom [[(izraz je ‘zavezana’)]], Mojom iluminacijom ljubavi ili ijednim drugim utjecajem s Moje strane.... Volja je bila potpuno slobodna i u stanju odluciti bilo jedno bilo drugo. Ali cinjenica da je bice posjedovalo slobodnu volju je takoder bila garancija da ce ono jednog dana biti sposobno promijeniti stanje ‘žive tvorevine’ u stanje ‘djeteta’, što bi bilo nezamislivo bez slobodne volje. Ali Moj su cilj pri stvaranju bica bila istinska ‘djeca Božja’.... time bica najvišeg savršenstva koja su, medutim, bila obavezna to savršenstvo postici sami. U vama ce se ljudima uvijek pojaviti pitanje u svezi toga da li je misao o otpadništvu bila od strane Mene usadena u ta bica, u svezi toga da li su oni, na izvjestan nacin, morali otpasti, buduci Sam Ja za Sebe bio postavio taj cilj.... ‘istinsku djecu’.... kada Sam stvorio bica. U tom slucaju vi takoder možete sporiti slobodnu volju bica, ali ova je bila uzrok, baš kao i mogucnost za, otpadništvo. Medutim, Ja Sam predvidio od samog pocetka kako ce Moje žive tvorevine iskoristiti njihovu slobodnu volju i, prema tome, bio Sam takoder sposoban prepoznati opravdan cilj u ovom otpadništvu. Ipak niti su otpadništvo niti cilj na ijedan nacin bili odredeni od strane Mene.... Otpadništvo je bilo rezultat slobodne volje i prema tome se nije moralo dogoditi.... Cilj je opet rezultat slobodne volje.... On ce biti postignut jednog dana ali vrijeme potrebno za njegovo ostvarenje je odluceno od strane bica.... I stoga mora biti receno kako Ja zasigurno znam sve, da jedna stvar uvijek potkrepljuje/dokazuje drugu i da se nikakvo otpadništvo ne bi moglo dogoditi da Sam Ja bio zanijekao bicu slobodnu volju.... nego da bi cilj kojeg Sam imao na umu pri stvaranju svih bica i koji je jedini predstavljao najviše blaženstvo cak ako su mu prethodila vremena neizmjerne agonije, onda postao nevaljan.... Unatoc tome, voljno otpadništvo bica je bio prijestup protiv Mene i Moje ljubavi, jer bice je moglo prilagoditi svoju volju Mojoj, ono se nije trebalo okrenuti od Mene i napustiti zakon vjecnog reda.... I bezbrojna bica su pružili dokaz za to time što su ostala sa Mnom i unatoc tome bila nezamislivo sretna.... Ovim ce bicima takoder biti dozvoljeno postati djetetom Božjim ako se žele zaputiti stazom kroz bezdan u svrhu iskupljenja njihove pale brace....

Ali otpadništvo nije bilo moje djelo, Moja volja; ipak poradi najvišeg cilja Ja Sam dopustio da se dogodi i jedino uvijek naglašavam da su ta bica posjedovala apsolutnu realizaciju, da su bila osvijetljena najblistavijim svjetlom i da su, kroz njihovu pogrešno naklonjen smjer volje, oni zloupotrijebili njihovu slobodu volje, što je naknadno vodilo do njihovog bijednog stanja. Ja nisam sprijecio ovo otpadništvo ili Ja Sam ne bi bio poštovao njihovu slobodu volje, ali ova je karakterizirala bice kao božansko, buduci je nešto savršeno bez slobodne volje bilo nezamislivo. I jednom kad ste postigli cilj postajanja istinskim djetetom Božjim, onda ce vam Moj plan deifikacije postati potpuno razumljivim, i takoder cete gledati na otpadništvo duhova sa drugacijim ocima, premda se ono teško ogriješilo o Moju ljubav. A buduci je zakon vjecnog reda nepromjenjiv, ova je deifikacija mogla proslijediti jedino uvijek zakonski; ona nije mogla biti postignuta na nijedan drugi nacin buduci se za svim božanskim karakteristikama, koje Sam postavio u bice pri njegovu stvaranju, moralo stremiti dobrovoljno što je, zbog otpadništva od Mene, postalo nužno ali je bilo takoder znatno više teško nego dobrovoljno ostajanje u stanju savršenstva.... Cinjenica da su bica otpala [[(ili ‘iznevjerila Me’)]] i tako sagrješila protiv Mene je vodila do izuzetno dugog stanja muke.... što se nikada ne bi dogodilo da Sam Ja Osobno na ovaj ili onaj nacin bio prouzrocio to otpadništvo.... Savršenstvo ovih bica se ne može dvojbiti a ipak su oni pali.... što jedino uvijek može biti objašnjeno njihovom slobodnom voljom, koja je takoder bila dar milosti koji od njih nikada nece biti oduzet.... I proces povratka palih bica je takoder pružio ne-palim bicima priliku postizavanja dijete-ta-Božjega, buduci se oni takoder mogu zaputiti stazom kroz ‘bezdan’ u svrhu iskupiteljske misije.... da ‘otpadništvo od Mene’ stoga nije jedini preduvjet kako bi se postalo dijete-tom-Božjim, nego da Ja doista imam druge nacine takoder za oblikovanje Mojih stvorenih bica u Moju djecu.... Otud otpadništvo nije bilo nužno nego moguce naracun slobode volje. I Ja Sam ga predvidio od samog pocetka i bio Sam prema tome sposoban utemeljiti Moj plan Spasenja na njemu, koji je ucinio Mene baš kao i Moja stvorena bica izuzetno sretnima i kojeg cu Ja jednog dana zasigurno ostvariti. I vi, takoder, cete jednog dana biti u stanju najvišeg savršenstva i shvatiti i razumjeti neizmjernu ljubav koju imam za sve Moje žive tvorevine i da ova ljubav može uvijek jedino proizvesti dobrotu i, prema tome, ce takoder pomoci onima koji su umrli njihovom vlastitom greškom postici opet vjecni život.

AMEN