Comparați anunțul cu traducerea
Natura lui Satana.... Cădere și răscumpărare....
Distanța enormă a celui care s-a ridicat cândva împotriva Mea, față de Mine, ca putere atotînsuflețitoare, a redus de asemenea enorm efectul puterii și astfel, spiritualul, care era cândva plin de viață și de putere, s-a lipsit de putere și s-a transformat în cele din urmă în substanță mai dură, pentru că și substanța spirituală se întărește atunci când nu mai este atinsă de puterea iubirii Mele în această distanță nesfârșită față de Mine. Procesul de întărire a substanței spirituale este sinonim cu apariția materiei pământești care a devenit formă prin voința Mea. Or, întreaga creație este în mod fundamental o astfel de substanță împietrită, o forță spirituală care înainte ieșea din Mine, dar care emana din Mine ca ceva extrem de perfect în esență.... În perfecțiunea sa, această ființă a fost în mod constant pătrunsă de puterea iubirii Mele și, prin urmare, capabilă de creație și activitate nelimitate, asemenea Mie (26.2.1953). Eu sunt sursa originară a tuturor puterilor, iar întreaga existență depinde de această sursă de putere. În afară de Mine nu există nimic care să dispună independent de forță, iar o detașare de Mine și de forța Mea ar însemna, prin urmare, și o pierzanie completă, deoarece nu ar fi posibilă o aprovizionare cu forță din altă parte. Dar nici o detașare de Mine nu este posibilă, pentru că puterea Mea nu poate pieri în veșnicie și este, de asemenea, veșnic indivizibilă; totuși, ceea ce a apărut din puterea Mea se poate îndepărta la nesfârșit de Mine, iar îndepărtarea înseamnă că puterea își pierde efectul, astfel că îndepărtarea rămâne ca și cum ar fi nemișcată și se condensează în substanță solidă, în materie, care este, prin urmare, o substanță spirituală întărită, lipsită de capacitatea de a fi activă, deoarece a părăsit sfera emanației Mele de putere a iubirii.
Aceasta este, așadar, soarta substanței spirituale care s-a îndepărtat de Mine, care se află la cea mai mare distanță de Mine și totuși este veșnic nepieritoare.... Toate acestea, însă, sunt în mod fundamental ceva legat de o ființă care a fost cândva foarte capabilă să gândească, care avea cunoaștere și liber arbitru și care, totuși, a pierdut toate aceste dovezi de divinitate prin căderea sa. Aceste entități spirituale s-au dizolvat în nenumărate particule prin voința Mea pentru a se regăsi încet-încet într-un proces de vindecare recunoscut de Mine ca fiind de succes atunci când se atinge un anumit grad de maturitate sau de purificare.... Am legat astfel ființa care a fost odată creată în mod liber prin voința primei Mele ființe create, folosind puterea Mea....
Dar ce s-a întâmplat cu această ființă creată prima dată?. Această ființă rătăcește ca o scânteie de putere de la căderea sa și caută să lumineze cu forța sa rămasă tot ceea ce voința Mea i-a luat.... însă nu pentru a o reînvia, ci pentru a-i spori puterea astfel încât să Mă depășească pe Mine Însumi, adică puterea Mea.... Ceea ce este legat de voința Mea nu reacționează la această iluminare tocmai pentru că nu-i dă viață.... Dar de îndată ce a redevenit ființă după un parcurs infinit de lung prin creație, când particulele individuale s-au regăsit toate și acum se întrupează ca un întreg în formă umană și își recapătă astfel conștiința de sine, ea reacționează din nou și la eforturile acelei ființe create prima dată, spiritul contrar Mie. Ea se lasă orbită de scânteie, căci această scânteie nu dă lumină, ci este doar o lumină înșelătoare care orbește ochiul pentru a-l întuneca complet.... așa cum puterea sa a devenit ineficientă prin apostazie, prin îndepărtarea infinită de Mine. Dar esența sa a rămas, nu și-a pierdut conștiința de sine și, prin urmare, poate avea încă un efect asupra a ceea ce este de asemenea conștient de sine, astfel încât poate umple complet ființa umană cu esența sa, fără a fi însă legat doar de o singură persoană. Astfel, el își poate exercita influența oriunde există oameni care se îndreaptă spre el din proprie voință prin atitudinea lor și astfel își sporește puterea prin unirea cu ei. El își folosește puterea rămasă doar pentru a lucra împotriva Mea, încercând în mod constant să o sporească cu ajutorul oamenilor care i se predau. Astfel, acest contra-spirit funcționează în mod evident, poate controla complet o persoană, dar numai atâta timp cât aceasta trebuie să treacă testul voinței pe Pământ..... Odată ce și-a atins scopul de a-i câștiga pe oameni pentru el însuși, el nu a făcut decât să favorizeze din nou întărirea substanței spirituale și să se lipsească de forța sa, astfel încât este, ca să spunem așa, complet lipsit de viață, de îndată ce nu se mai poate agăța de oamenii care îi dau vitalitate.... Și așa se întâmplă atunci când se încheie o perioadă de răscumpărare, când el a atras cea mai mare parte a oamenilor în abis, iar ceilalți Îmi sunt pe deplin devotați. Atunci el însuși este lipsit de puterea sa, atunci și el este într-o stare de legare, zace în lanțuri.... până când va putea face din nou aceleași experimente pe oameni, până când oamenii înșiși vor fi în stare să-i întărească din nou puterea, până când, ca să zic așa, îi vor slăbi ei înșiși lanțurile prin voința lor greșită, care se aplică din nou materiei, care se supune voinței adversarului Meu și astfel își ridică din nou poziția de putere, ceea ce devine tot mai evident în fiecare perioadă a Mântuirii, cu cât se apropie mai mult de sfârșit.
De aceea, fiecare perioadă de răscumpărare va începe cu o armonie pașnică, cu un adevărat paradis pe Pământ, și se va încheia cu o activitate satanică, până când adversarul Meu va fi lipsit până și de ultima esență, până când el însuși va fi atât de neputincios încât va tânji după putere de la Mine.... până când el însuși se va întoarce la Mine în casa Tatălui său.... pe care a părăsit-o de bunăvoie.
Amin
Traducător
Satanova povaha.... pád a vykúpenie....
Mimoriadne veľká vzdialenosť od Mňa tomu, ktorý sa kedysi vzbúril proti Mne, sile, ktorá všetko oživuje, tiež ohromne znížila účinok sily, a tak duchovná substancia (hmota), ktorá bola kedysi plná života a sily, sa zbavila sily a nakoniec sa zmenil na najtvrdšiu látku, pretože aj duchovná látka stvrdne (spevnie), ak je tak nekonečne vzdialená odo mňa, že už nie je ovplyvnená silou Mojej lásky. Proces stvrdnutia duchovnej hmoty je jednoznačný vzniku pozemskej matérie, ktorá bola sformovaná vďaka Mojej vôli. Celé stvorenie je teda v podstate takou stuženou látkou, Moja kedysi vyžarovaná duchovná sila, ktorá napriek tomu vyšla odo Mňa ako niečo, čo je vo svojej podstate mimoriadne dokonalé.... Táto dokonalá duchovná látka bola neustále preniknutá silou Mojej lásky, a teda schopná tvoriť a pracovať bez obmedzenia ako Ja.
Ja som pôvodný zdroj sily a všetko, čo existuje, závisí od tohto zdroja sily. Nič oddelené od Mňa neexistuje so samostatnou silou, ktorú by malo k dispozícii, a preto oddelenie od Mňa a Mojej sily tiež znamená úplnú dezintegráciu (rozpadnutie), pretože nie je možné získať prítok sily odkiaľkoľvek inde. Nie je však možné ani oddelenie od Mňa, pretože Moja sila nemôže prestať naveky a je tiež večne nedeliteľná; ale to, čo vyplynulo z Mojej sily, je schopné sa dištancovať (vzdialiť) nekonečne ďaleko a vzdialenosť znamená, že sila stráca svoj účinok, takže ďaleko odstránená látka zostáva nehybná a zhusťuje sa na pevnú látku, na matériu, ktorá je takto spevnená duchovná látka bez schopnosť byť aktívnya, pretože opustil pole vyžarovania sily Mojej lásky.
Toto je teda osud padlej duchovnej substancie, ktorá je od Mňa najvzdialenejší a napriek tomu večne neprestane existovať.... Napriek tomu je to v podstate niečo, čo kedysi bolo inteligentné do najvyššej miery, s vedomím a slobodnou vôľou, a pritom v dôsledku svojho pádu stratila všetky dôkazy o svojej božskosti. Prostredníctvom Mojej vôle sa tieto duchovné bytosti rozpustili (rozložili) v nespočetné miniatúrne častice, aby sa postupne znova spojili po dosiahnutí určitého stupňa zrelosti alebo očistenia pomocou procesu uzdravenia, ktorý Som uznal za úspešný.... Tak som zviazal kedysi slobodných duchov, ktoré boli vytvorené mojou prvou stvorenou bytosťou a použitím Mojej sily.... Ale čo sa stalo s touto prvou stvorenou bytosťou?
Od svojho pádu sa táto bytosť túlala sem a tam ako iskra sily, ktorá sa snažila využiť svoju zostávajúcu silu na osvietenie všetkého, čo mu Moja vôľa odobrala.... nie aby to oživil, ale aby zvýšil svoju vlastnú silu, aby prekonal Mňa Samého, to jest Moju silu.... Duchovná substancia obmedzená Mojou vôľou nereaguje na toto osvietenie (ilumináciu) jednoducho preto, že mu nedáva život.... Ale akonáhle sa stane bytosťou po nekonečne dlhej ceste cez stvorenie, keď sa jednotlivé maličké častice opäť zhromaždili a ako celok sa stelesňujú v ľudskej podobe a tým znovu získajú svoje sebavedomie, bude znova reagovať na snahy prvého stvorenia, Mojho protikladného ducha. Dovolí si byť oslepená tou iskrou, pretože táto iskra nesvieti, je to iba klamlivé svetlo, ktoré oslepuje oko, aby úplne zakrylo jeho pohľad.... rovnako ako jeho sila sa stala neúčinnou kvôli odpadnutiu, kvôli nekonečne veľkej vzdialenosti odo Mňa. Jeho podstata však zostáva, nestratil svoje sebauvedomenie, a preto je stále schopný ovplyvňovať rovnako sebauvedomené bytosti, takže jeho podstata môže dôkladne preniknúť do ľudskej bytosti bez toho, aby bola obmedzená iba na jednu ľudskú bytosť.
Preto je schopný uplatniť svoj vplyv všade, kde sa ľudia úmyselne obracajú k nemu kvôli ich náklonosti a ktorí tak zvyšujú jeho silu prostredníctvom zjednotenia s ním.... On svoju pozostalú silu využíva iba na to, aby pracoval proti Mne, neustále sa ju snaží povýšiť pomocou ľudí, ktorí sa mu podrobia. Tento protikladný duch je teda celkom očividne aktívny, je tiež schopný celkom jasne ovládnuť človeka, ale iba dovtedy, kým osoba má vykonať skúšku vôle na Zemi....
Ak dosiahol svoj cieľ získať ľudí pre seba, potom iba napomohol zatvrdeniu duchovnej substancie a stratil svoju silu, takže aj on sám bude úplne bez života, len čo sa už nebude môcť držať ľudí ktorí mu poskytujú energiu ich života.... A to je prípad, keď sa blíži koniec obdobia Spásy, keď on vtiahne väčšinu ľudí do priepasti a ostatní sú mi úplne oddaní. Potom on sám bude úplne zbavený svojej sily, potom bude tiež v obmedzenom stave, bude pripútaný.... kým nebude schopný pokúšať ľudí rovnakým spôsobom ešte raz, kým sa ľudia nedostanú k stavu, aby zvyšovali jeho silu, až kým oni viac alebo menej znova uvoľnia jeho putá ako následok svojej pochybnej vôli vôči matérie, ktorá sa podriaďuje vôle Môjho protivníka, a teda ešte raz zvyšuje jeho moc, čo sa stáva stále viac zjavné v každom období Spásy, čím viac sa on približuje ku Koncu. Z tohto dôvodu každé obdobie Spásy začne v pokojnej harmónii ako pravý raj na Zemi a končí satanskou činnosťou, až kým nebude od môjho protivníka odňatá aj posledná duchovná bytosť, kým nebude on sám taký natoľko slabý, že požiada o silu od Mňa.... kým sa sám ku Mne nevráti do domu svojho Otca.... ktorý kedysi opustil z vlastnej slobodnej vôle.
ameŇ
Traducător