• Înapoi

Prăpastie și pod.... Noua interdicție.... Circuitul dragostei....

Prăpastia dintre umanitate și Mine se adâncește tot mai mult, deoarece numărul celor care cred în Mine cu convingere este în continuă scădere. Puterea reprezentanților Mei pe Pământ, care vorbesc în numele Meu, dar nu răspândesc adevărul pur, este în continuă slăbire. Din ce în ce mai mulți oameni se îndepărtează de credință și se întorc la cel care este adversarul Meu.... se întorc la lume, care este împărăția lui, și astfel măresc distanța față de Mine, pe care ar trebui să o reducă în timpul vieții lor pământești. Ei se îndepărtează de Mine și măresc prăpastia care îi separă de Mine. Totuși, acest lucru funcționează doar până la o anumită limită, pentru că, odată ce a fost trecută granița în care dragostea Mea nu-i mai atinge, substanța spirituală din oameni se întărește din nou în substanță solidă...... Atâta timp cât Pământul încă există, oamenii care se îndepărtează de Mine sunt încă în fluxul Meu de iubire, dar părăsirea lui înseamnă și dezintegrarea formelor care adăpostesc substanța spirituală...., înseamnă moartea oamenilor și a animalelor, înseamnă dizolvarea creației și reformarea ei. Nicio ființă nu se poate îndepărta de Mine fără să pățească nimic, pentru că își va pierde viața dacă Mă pierde. Astfel, oricine vrea să rămână în viață și să nu o mai piardă niciodată trebuie să se străduiască spre Mine și să Mă caute, trebuie să se străduiască să ajungă la Mine și astfel să reducă distanța dintre el și Mine. Dar acolo unde nu există credință în Mine, ca Tată și Creator din veșnicie, nu există nici o cale de trecere peste prăpastie, căci podul care duce la Mine este invizibil...... Numai credința face ca podul să fie vizibil, pentru că credința în Mine provoacă și o chemare la Mine. Credința în Mine duce la rugăciune, care este cea mai sigură punte către Mine. Nenumărați oameni trec pe lângă acest pod și chiar și cei care ar trebui să le fie călăuze nu reușesc de multe ori să găsească ei înșiși podul, pentru că vorbele lor sunt lipsite de viață, pentru că iau căi care nu pot servi drept pod, căi care duc mereu înapoi la ieșire; pentru că sunt doar cuvinte care nu vin din inimă în rugăciune și, prin urmare, nu ating nici urechea Mea, astfel că nu se intră pe podul care este singura cale care duce dincolo de prăpastie spre Mine. Dar într-o zi nici măcar acest pod nu va mai exista, pentru că odată ce ai Mei îl vor fi trecut, atunci va fi prea târziu pentru ceilalți, atunci orice cale va fi tăiată și atunci nu va mai exista mântuire pentru cei rămași în urmă; atunci abisul îi va înghiți, atunci Pământul îi va absorbi, atunci totul se va întări și va redeveni materie, pentru că nu s-a străduit să urce, ci a căutat el însuși adâncul....

Amin

PONOR I MOST PREKO NJEGA.... OBNOVLJENO PROGNANSTVO.... KRUG STRUJANJA LJUBAVI

Provalija između čovječanstva i Mene je sve dublja i dublja, jer broj onih koji vjeruju u Mene sa čvrstim uvjerenjem nastavlja opadati. Snaga Mojih predstavnika na Zemlji neprestano slabi, oni zasigurno govore u Moje ime pa ipak oni nisu distributori čiste istine. Sve veći broj ljudi napušta vjeru i okreću se onome koji je Moj neprijatelj [[= Sotona]].... oni se okreću ka svijetu koji je njegovo kraljevstvo i na taj način povećavaju udaljenost od Mene koju bi trebali umanjiti za vrijeme svog zemaljskog života. Oni se udaljavaju od Mene i proširuju provaliju koja ih odvaja od Mene. Pa ipak ovaj proces se nastavlja [[u smislu, ‘stvari ovako funkcioniraju’]] jedino do određene točke, jer jednom kada je ograničenje bilo prekoračeno, kada snaga Moje ljubavi više ne utječe na njih, duhovna supstanca unutar ljudi se opet stvrdnjava u čvrstu materiju.... Sve dok Zemlja i dalje postoji defektni ljudi [[= ljudi sa nedostacima]] će ostati unutar kruga strujanja Mojeg pritjecanja/dotoka ljubavi, ipak napuštanje tog kruga predstavlja dezintegraciju formi koje zakriljuju duhovne supstance.... ono predstavlja smrt ljudi baš kao i životinja, ono predstavlja razlaganje/razvrgavanje stvaranja i obnavljanje istog.

Ni jedno biće se(be) ne može udaljiti od Mene nekažnjivo, jer ono će izgubiti svoj život ako izgubi Mene. I zato, svatko tko želi ostati živ i ne želi nikad više izgubiti svoj život mora težiti k Meni i tražiti Me, on Me mora nastojati dosegnuti i na taj način umanjiti bezdan između nas. Međutim, bez vjere u Mene kao Oca i Stvoritelja od vječnosti nema staze preko ove provalije, jer most koji vodi do Mene je nevidljiv.... Jedino vjera ovaj most čini vidljivim, jer vjera uzrokuje da Me ljudi zazivaju. Vjera u Mene vodi do molitve, koja je nasigurniji most k Meni. Nebrojeni ljudi prolaze mimo ovog mosta i čak oni koji bi trebali biti njihove vođe često ni sami ne pronalaze most pošto su njihove riječi beživotne, pošto su staze koje uzimaju neodgovarajuće da služe kao most, staze, koje opet i iznova vode nazad na početak; pošto njihove riječi molitve ne proizlaze/izranjaju iz njihovog srca i prema tome niti ne dosežu Moje uho, tako oni ne koriste taj most koji je jedini put koji preko ponora vodi do Mene. Prije ili poslije, međutim, čak ni ovaj most više neće postojati, jer jednom kada ga Moji Vlastiti pređu biti će prekasno za druge, pošto će onda svaka staza biti odrezana/prekinuta i više neće biti uzmaka/bježanja za one koji su zaostali; onda će oni biti požderani od strane bezdana, Zemlja će ih ponovno primiti i sve će još jednom očvrsnuti i postati materija, jer nije težilo uzlasku/uzdizati se već je odlučilo dosegnuti bezdan.

AMEN