• Înapoi

Modul corect de viață nu este suficient pentru maturizare...

Dacă v-ați gândi că numai faptele de iubire au efect asupra sufletului vostru după moartea trupului și că toată voința, gândirea și acțiunile pământești nu aduc acestui suflet nici un avantaj în împărăția spirituală, atunci cu adevărat nu ați trece prin viața pământească cu atâta indiferență.... Și dacă, de asemenea, vă îndepliniți cu credință îndatoririle pe care vi le cere viața pământească, chiar dacă faceți tot ce este pământesc pentru a duce o viață corectă în fața oamenilor.... Orice acțiune nu are nicio valoare pentru ceea ce este nepieritor.... pentru sufletul vostru.... pentru că sufletul nu poate lua cu el nici un bun pământesc dobândit pe Pământ, toate cunoștințele pământești rămân în urmă, toate comorile pământești și toată reputația persoanei este lipsită de valoare dacă sufletul intră în împărăția de dincolo sărac în bunuri spirituale. Numai strădania duhovnicească și faptele de iubire fac ca sufletul să câștige comori duhovnicești care sunt veșnice.... Și oamenii sunt adesea conștienți de valoarea lor atunci când pur și simplu duc un mod de viață corect, dar se referă doar la acțiunile lor pământești sau la o anumită ordine în condițiile lor de viață, și nu se gândesc că scopul vieții pământești este altul decât acela de a promova bunăstarea trupului.... Ei nu iau în considerare faptul că toate acțiunile unei persoane trebuie să fie susținute de iubire, că trebuie să fie motivate de iubire ca să fie valoroase pentru suflet după moartea trupului. Iar dacă acum vă acordați atenție la voi înșivă sau la cei din jur, la tot ceea ce se face și se spune, doar că rar dragostea este cauza lor, atunci va trebui să vă spuneți că totul este inutil și vă servește doar pentru a atinge scopuri pământești. Și v-ați înspăimânta dacă ați simți nenorocirea sufletului vostru ca pe un disconfort fizic, căci atunci nu ați mai putea fi fericiți cu viața voastră.... Dar sufletul vostru nu se poate exprima atât de vizibil, pentru că atunci nu ați face decât să vă străduiți din nou, din egoism, să duceți o altă viață pentru a nu mai simți zilnic și din oră în oră acel disconfort, iar o astfel de strădanie ar fi de asemenea inutilă. Dar ar trebui să vă gândiți la valoarea tuturor realizărilor pământești pentru voi, din moment ce știți că șederea voastră pe acest Pământ nu este veșnică..... Dar voi nu credeți în supraviețuirea sufletului, și de aceea sunteți atât de călduți și nu vă amintiți de sufletul vostru. Credeți că ați murit odată cu momentul morții. Credeți că v-ați stins odată cu momentul morții și într-o zi veți regreta amarnic că nu ați folosit mai bine timpul petrecut pe Pământ; veți regreta că nu ați cultivat mai mult iubirea, ceea ce fiecare dintre voi poate face pentru că în el strălucește o mică scânteie de iubire pe care trebuie doar să o aprindă.... Fiecare persoană va experimenta în sine și beneficiul unei opere de iubire care îi este făcută din partea unui semen.... Și astfel, ar putea face și el însuși acest bine pentru aproapele său și cu siguranță nu ar fi în dezavantajul său, căci satisfacția interioară cu privire la acțiunile sale nu ar face decât să-l stimuleze la fapte de iubire mereu noi, iar iubirea de sine ar scădea în aceeași măsură în care crește iubirea față de aproapele.... Nici o ființă umană nu pierde, pentru că ceea ce dăruiește din iubire va primi înapoi de o mie de ori pe Pământ sau într-o zi în împărăția spirituală și atunci va fi extrem de fericită, pentru că timpul pe Pământ este foarte scurt, unde se va depăși pe sine, în timp ce sufletul din împărăția spirituală se poate bucura veșnic de bogățiile pe care le-a dobândit pe Pământ. Oamenii trăiesc cu indiferență, creând cu nerăbdare lucruri pământești, sporind cu nerăbdare bunurile pământești, folosindu-și toată vitalitatea pentru o activitate complet negativă, pentru că nu se creează decât valori trecătoare.... din neputința sufletului lor.... dar nu-i dau atenție și nu au nici o preocupare pentru iubire, trebuie să trăiască în lipsuri și apoi intră în împărăția de dincolo într-o stare mizerabilă unde vor găsi doar ceea ce i-a adus (iubirea) ființei umane de pe Pământ.... Iar dacă acea viață a fost fără iubire, atunci sufletul este lipsit de lumină și de putere și are o soartă chinuitoare, căci nu se poate maturiza pe Pământ decât prin lucrarea iubirii.... De aceea, oamenii nu ar trebui să spună: "La urma urmei, eu nu fac rău....". Ființa umană trebuie să facă fapte bune, născute din iubire, în viața pământească, numai atunci poate intra în împărăția de dincolo fără să se autoironizeze, chiar dacă nu a ajuns încă la un grad înalt de iubire, atunci cu siguranță îl va putea atinge în lumea de dincolo, numai că lumina trebuie să se fi aprins o dată, pentru ca sufletul să nu intre în împărăția spirituală în întuneric total....

Amin

올바른 삶의 방식 만으로는 성장을 위해 충분하지 않다.

너희의 육체의 죽음 후에 사랑을 행한 일만이 너희의 혼을 위해 효과가 나타난 것을 너희가 생각하면, 모든 세상적으로 원하는 것이나 생각하는 것이나 행한 것이 저세상에서 혼에게 전혀 유익이 없음을 너희가 생각하면, 너희는 진실로 무관심하게 이 땅의 삶을 살지 않았을 것이다.

너희가 이 땅에 살면서 너희에게 요구하는 너희의 의무를 신실하게 성취할지라도 사람들 앞에서 올바른 삶을 살기 위해 모든 것을 세상적으로 다 행할지라도 이런 일은 유일하게 쇠하지 않는 너희 혼을 위해 아무런 가치가 없는 행동이다. 왜냐면 혼은 이 땅에서 벌어들인 어떤 세상 물질도 가지고 갈 수 없기 때문이다.

혼이 영적인 재물이 없이 가난하게 저세상에 들어서게 되면, 모든 세상적인 지식을 남겨 두게 되고 모든 세상적인 보물은 모든 사람의 명성은 가치가 없는 것이 된다. 혼은 유일하게 영적인 추구를 하고 사랑을 행한 것만 쇠하지 않는 영적인 보물로써 가지고 갈 수 있다. 사람들이 단지 올바른 삶의 방식으로 살면, 자신의 가치를 자주 의식한다.

그들의 올바른 삶의 방식은 단지 그들의 세상적인 행동이나 또는 그들의 삶에 형편에 어느 정도 질서를 의미한다. 그들은 이 땅의 삶의 목적이 육체를 안락하게 만드는 것이 외에 다른데 있다는 것을 생각하지 않는다.

사람이 행하는 모든 것이 행하지 않는 모든 것이 사랑에 의해 이루어져야만 함을 육체의 죽음 후에 혼을 위해 가치가 있게 되려면 사랑이 원동이 돼야만 함을 생각하지 않는다. 너희가 단지 너희 자신이나 너희들 주변을 관찰해 본다면, 행하고 말하는 모든 것이 아주 희귀하게 그러나 사랑에 근거 된 것이고 단지 모든 것이 쓸모가 없고 너희의 세상적인 목표에 도달하기 위한 것이라고 너희는 이제 말해야만 한다.

만약에 너희가 육체적인 불편함보다 혼의 처량한 상태를 느끼게 될 수 있으면, 너희는 놀라게 되었을 것이다. 그러면 너희의 이 땅의 삶은 더 이상 즐거울 수 없게 되었을 것이다. 그러나 너희의 혼은 자신을 드러나게 나타낼 수 없다. 왜냐면 그러면 너희는 단지 이기심에서 이런 불편함을 날마다 매시간마다 느끼지 않기 위해 다시 다른 삶을 살려고 노력할 것이기 때문이다.

그러면 이런 노력은 마찬가지로 가치가 없는 것이 될 것이다. 너희가 이 땅에 존재하는 기간에 영원하지 않음을 알기 때문에 너희는 세상적으로 도달한 모든 것이 너희에게 어떤 의미가 있는지 생각을 해봐야 한다. 그러나 너희는 혼이 계속 산다는 것을 믿지 않는다.

그러므로 너희는 미지근하고 너희의 혼을 돌보지 않는다. 너희는 죽음의 순간에 소멸 된다고 믿는다. 너희는 언젠가 너희의 이 땅의 시간을 더 잘 활용하지 못하는 것에 대해 쓰라리게 후회할 것이다. 너희는 너희 안에 단지 불타오르기만 하면 되는 사랑의 불씨의 불 기운이 있기 때문에 너희 모두가 할 수 있는 사랑을 더 잘하지 못한 것을 후회할 것이다.

모든 사람이 이웃들 편에서 그들에게 행해진 사랑의 역사가 자기 자신을 행복하게 해주는 것을 체험할 것이다. 그 자신도 이런 선한 행동을 자신의 이웃에게 할 수 있다. 이는 진실로 그에게 불리하게 되지 않을 것이다. 왜냐면 자신의 행동에 대한 내적인 만족 때문에 그는 단지 항상 새롭게 사랑을 행하게 자극을 받기 때문이다.

이웃을 향한 사랑이 증가하는 것과 같은 정도로 그의 자기 사랑이 줄어들 것이다. 어떤 사람도 손해를 보지 않게 될 것이다. 왜냐면 그가 사랑으로 주는 것이 이 땅에서 또는 언젠가 영의 나라에서 천 배로 되돌려 받게 될 것이기 때문이다. 그러면 넘치게 축복될 것이다.

왜냐면 혼이 영의 나라에서 이 땅에서 모은 부유함으로 영원히 기뻐할 수 있는 반면에 그가 자기 자신을 극복해야 할 이 땅의 시간은 단지 짧기 때문이다. 사람들은 무관심하게 살고 있고 열심히 세상적인 일을 하고 열심히 세상적인 물질을 모으고 모든 생명의 능력을 전적으로 부정적인 역사를 위해 사용한다.

왜냐면 항상 단지 소멸될 일들을 만들어 내기 때문이다. 그러나 쇠하지 않는 그의 혼에 주의를 기울이지 않고 사랑으로 혼을 전혀 돌보지 않는다. 혼은 굶주려야만 하고 처량한 상태로 이 땅에서 사람이 혼에게 준 사랑만이 있는 곳인 저세상으로 들어가게 된다.

사랑이 없으면 그의 혼은 빛과 능력이 없고 고통이 충만한 운명을 맞이한다. 왜냐면 단지 사랑을 행함을 통해 혼이 이 땅에서 성장할 수 있기 때문이다. 그러므로 사람들은 “나는 악한 일을 행하지 않았다” 라고 말할 수 없다. 사람들이 사랑으로부터 우러나온 선한 행동은 이 땅에 사는 동안에 행해야만 한다.

그러면 그는 단지 자신을 책망할 필요가 없이 저세상에 나라로 들어갈 수 있을 것이다. 비록 그가 높은 사랑의 정도에 도달하지 못한다 할지라도 그는 저세상에서 높은 정도에 확실하게 도달할 수 있을 것이다. 단지 한번 빛이 밝혀져야만 한다. 그래서 혼이 전적인 어두움 가운데 영의 나라에 들어가지 않게 해야 한다.

아멘