• Înapoi

Lumina veșnică a coborât pe Pământ....

Ceea ce voi, oamenii, aveați nevoie în noaptea întunecată, v-am adus atunci când am coborât pe Pământ: O lumină care trebuia să vă lumineze calea spre Mine, înapoi la casa Tatălui vostru. L-am trimis pe Fiul Meu pe Pământ, un suflet de lumină, care a strălucit și a străbătut calea ca ființă umană pe Pământ, care a început drumul pământesc ca prunc Iisus, care apoi s-a încheiat la cruce, pentru ca voi, oamenii, să deveniți binecuvântați. Un suflet de lumină a coborât în tărâmul întunecat al adversarului Meu, iar Eu M-am întrupat în acest suflet de lumină, pentru că ființa umană Iisus M-a atras la Sine cu toată puterea Sa ca Iubire Eternă, pentru că M-a acceptat în inima Sa, care era plină de iubire pentru Mine și pentru semenii Săi. Pruncul Iisus a adăpostit un suflet de lumină care, într-adevăr, și-a dăruit lumina pentru că trebuia să locuiască printre oameni ca ființa umană Iisus, dar care era de asemenea plin de iubire și care nu a renunțat la această iubire, ci a sporit-o în Sine.... astfel încât a fost umplut de puterea iubirii și a făcut minuni și a învățat cu toată înțelepciunea pe Pământ. El a fost o ființă umană, căci misiunea omului Iisus a fost aceea de a arăta semenilor Săi calea care ducea înapoi la Mine, la Tatăl, și de a-i conduce pe această cale, pentru a trăi ei înșiși o viață de iubire, singura care îi apropie din nou pe oameni de Mine, Care sunt însuși iubirea.... Dar acest lucru s-a întâmplat conform legii, un trup uman a fost animat de un suflet.... Totuși, sufletul Său era un suflet de lumină. Cu toate acestea, ca ființă umană, era expus la aceleași ispite ca orice altă ființă umană. Dar cum sufletul lui Iisus era plin de iubire, această iubire i-a dat și puterea de a rezista ispitelor.... sufletul Lui se predase luminii, (25.12.1961) adică ființa umană Iisus era lipsită de cunoaștere ca orice altă ființă umană la începutul vieții sale pe Pământ, însă iubirea din el i-a luminat foarte repede spiritul, iubirea din el a radiat în curând o lumină strălucitoare, astfel încât Iisus a recunoscut marea adversitate a omenirii și, de asemenea, cauza acesteia, care se afla în păcatul primordial al omenirii.... Iisus, omul, a crescut tot mai mult în înțelepciune și putere pentru că iubirea îl umplea tot mai mult, pentru că era în uniunea cea mai intimă cu Mine și lumina iubirii Mele a putut să radieze prin el în totalitate.... Și acum El radia din nou lumină, îi învăța pe oameni cu înțelepciune, făcea minuni în virtutea puterii Sale care se baza pe marea Sa iubire.... Iisus, omul, s-a spiritualizat în timpul vieții Sale pe Pământ, deoarece iubirea Sa a făcut posibil ca trupul să se supună de bunăvoie dorinței sufletului, deoarece trupul și sufletul au urmărit întotdeauna același lucru: Să ajute oamenii în necazurile lor, să fie activ spiritual și pământesc în răscumpărare.... El a vindecat bolnavii, pentru că a vrut, de asemenea, să le dovedească oamenilor puterea iubirii și să le exprime mai întâi acest lucru într-un mod tangibil pe Pământ pentru ca apoi să-i câștige și pe ei pentru El, astfel încât aceștia să accepte învățătura Sa divină a iubirii și să facă un efort pentru a-L urma pe calea iubirii. Dar oamenii se aflau încă sub controlul adversarului Meu, care nu voia să-i elibereze și care le slăbea voința în toate felurile.... Iar omul Iisus a vrut să frângă puterea acestui adversar, a vrut să-l învingă cu puterea Mea.... pentru că iubirea din El era copleșitoare și prin această iubire M-a forțat tot mai mult să-Mi exprim iubirea Mea, M-a atras la Sine ca "Iubire veșnică" și astfel am fost în El și în această uniune foarte intimă cu Mine, omul Iisus a săvârșit lucrarea de mântuire.... adică a îndurat cele mai mari suferințe și chinuri ca ființă umană pentru că iubirea din El.... Eu Însumi.... i-a dat putere pentru această lucrare de răscumpărare. Astfel, El a purtat lupta ca ființă umană împotriva adversarului Meu, iar prin moartea Sa pe cruce a obținut victoria asupra lui și asupra morții.... Ceea ce nu a fost posibil pentru oameni înainte, să se desprindă de puterea sa, a devenit posibil pentru ei după lucrarea de răscumpărare.... Mântuitorul, Care a coborât pe Pământ, a adus ajutor oamenilor în această mare adversitate, dar acest lucru nu se putea întâmpla decât prin "iubire", iar această iubire eram Eu Însumi.... Faptul că "iubirea" a ales o formă umană a fost necesar de dragul oamenilor, pentru ca ei să-L recunoască acum pe Iisus ca fiind Cel în Care s-a manifestat plinătatea divină, deoarece Eu Însumi nu puteam fi vizibil oamenilor și, prin urmare, a trebuit să Mă folosesc de un înveliș uman.... Iar faptul că acest înveliș nu putea să-Mi ofere decât un suflet de lumină era din nou explicabil, deoarece nu puteam să iau locuință într-un suflet impur.... Mai mult, învelișul uman trebuia să îi conducă pe oamenii de pe Pământ pe calea pe care Eu o pregătisem pentru ei în Iisus...... Și, prin urmare, omul Iisus trebuia să fie de aceeași natură ca orice ființă umană, altfel oamenii nu ar fi putut să-L urmeze.... Cu toate acestea, oamenii Îl au întotdeauna pe El însuși, Răscumpărătorul divin Iisus Hristos, alături de ei ca ajutor.... în timp ce Iisus, ființa umană, nu s-a folosit decât de puterea iubirii care, totuși, L-a umplut în întregime, astfel încât "iubirea" a împlinit, prin urmare, lucrarea care a însemnat răscumpărarea de păcat și de moarte pentru oameni. De nenumărate ori încerc să vă dezvălui acest mister vouă, oamenilor, însă nu veți putea să-l înțelegeți în toată profunzimea lui decât atunci când vă veți fi transformat voi înșivă în iubire..... Atunci va fi lumină și în voi, atunci lumina divină a iubirii va străluci din nou prin voi, așa cum a fost la început, și veți fi binecuvântați....

Amin

VEČNA SVETLOBA SE JE SPUSTILA NA ZEMLJO....

Dal Sem vam to, kar ste potrebovali v temi noči, ko Sem se spustil na Zemljo: svetlobo, katera naj bi za vas razsvetlila stezo vrnitve k Meni, v Hišo vašega Očeta. Poslal Sem Svojega sina na Zemljo; svetlobno dušo, katera je blesteče sijala in se kot človeško bitje napotila po stezi preko Zemlje, katera je začela svojo zemeljsko pot kot otrok Jezus in jo končala na Križu, da bi vi ljudje lahko dosegli blaženost. Svetlobna duša se je spustila v mračno področje Mojega nasprotnika, in Jaz Sem se utelesil v tej svetlobni duši, ker je človeško bitje Jezus z vso Njegovo silo pritegnilo k Sebi Mene, Večno Ljubezen; On je namreč Mene Osebno sprejel v Njegovo srce, katero je bilo polno Ljubezni do Mene in do Njegovih bližnjih človeških bitij. Svetlobna duša je bila zakrita v otroku Jezusu, katera pa se je dejansko odrekla njene svetlobe, ker je kot človeško bitje Jezus morala ostati med ljudmi, vendar pa je bil on obenem tudi poln Ljubezni in te Ljubezni ni odložil, ampak jo je znotraj Sebe povečal.... tako da je On na ta način z nekim obiljem moči Ljubezni delal čudeže in v svoji modrosti poučeval na Zemlji. On je bil človeško bitje, ker je bilo poslanstvo človeka Jezusa v tem, da Njegovim bližnjim človeškim bitjem (po)kaže stezo, katera vodi nazaj k Meni, k Očetu, in da pred njimi hodi po tej stezi; da Sam živi življenje Ljubezni, kar pa je edino, kar vodi ljudi ponovno blizu k Meni, ker Sem Jaz sama Ljubezen.... To pa se je zgodilo po zakonskem redu; človeško telo je bilo oživljeno z dušo.... vendar pa je bila Njegova duša svetlobna duša. Kljub temu pa je bila ona, tako kot pri vsaki drugi osebi podložna enakim skušnjavam. Ker pa je bil Jezus, duša, polna Ljubezni, ji je ta Ljubezen tudi dala moč, da se upre skušnjavam.... Ona se je odrekla svetlobe; to pa pomeni, da je bil na začetku Njegovega življenja za Zemlji človeško bitje Jezus, tako kot vsaka druga oseba brez znanja, vendar pa je Ljubezen znotraj Njega zelo hitro prosvetlila Njegovega duha; Ljubezen znotraj Njega je kmalu zasijala blestečo svetlobo, tako da je Jezus prepoznal veliko težavo človeštva, kakor tudi njeno poreklo, katera pa je bila povzročena z izvirnim grehom človeške rase (to se ne nanaša na greh Adama in Eve, temveč na greh prvobitnih angelov Luciferjevega odpadništva).... Jezus je nenehno rastel v modrosti in moči (Luka 2:52), ker Ga je Ljubezen vse bolj in bolj izpolnjevala, ker je bil On v najintimnejšem kontaktu z Mano in je na ta način omogočil Moji svetlobi Ljubezni, da Ga do popolnosti prežame.... Potem pa je On v zameno seval svetlobo. On je poučeval vse ljudi z modrostjo; On je izvajal čudeže z vrlino Njegove sile, katera pa je bila utemeljena na Njegovi veliki Ljubezni....

Človek Jezus Se je v času Njegovega življenja na Zemlji poduhovil, ker je Njegova Ljubezen dosegla, da se je telo prostovoljno podredilo željam duše; namreč telo in duša sta imela vedno enak cilj: pomagati ljudem v njihovi težavi, duhovno in zemeljsko odrešilno delovati.... On je ozdravljal bolne, ker je obenem tudi želel ljudem prikazati moč Ljubezni, kar pa je najprej naredil na opazen zemeljski način, da bi jih pridobil za Sebe, da bi oni na ta način sprejeli Njegovo Božansko učenje Ljubezni in da bi se potrudili, da bi Mu sledili po stezi Ljubezni. Vendar pa so bili oni še naprej podrejeni moči Mojega nasprotnika (Satana), kateri pa ni imel namena, da jih osvobodi in kateri je na vsakršen možen način oslabil njihovo voljo.... In človek Jezus je želel zlomiti to moč; On ga je želel poraziti z Mojo močjo.... ker je bila Ljubezen v Njem izredno močna, On pa Me je preko te Ljubezni prisilil, da v povečani meri izrazim Mojo Ljubezen. On je pritegnil Mene, »Večno Ljubezen« k Sebi in tako Sem bil Jaz v Njem, in v tej najbolj srčni enotnosti z Mano je človek Jezus uresničil delo Odrešenja.... kar pomeni, da je On kot človeško bitje prenesel največje trpljenje in mučenje, ker Mu je Ljubezen v Njem.... Jaz Osebno.... dala moč, da uresniči to delo Odrešenja.... Tako se je On kot človeško bitje boril proti Mojemu nasprotniku, preko Njegove smrti na Križu pa je On dosegel zmago nad njim in nad smrtjo (Hebrejcem 2:14, 15).... To, kar je bilo pred tem za ljudi nemogoče, da se osvobodijo izpod njegove oblasti, je za njih postalo mogoče po delu Odrešenja.... Odrešenik, Kateri se je spustil na Zemljo, je prinesel pomoč človeštvu, katero se je nahajalo v tej veliki težavi, kar pa je mogoče samo preko »Ljubezni«; ta Ljubezen pa Sem bil Jaz Osebno (1 Janez 4:8, 16).... To dejstvo, da je »Ljubezen« za Sebe izbrala človeško formo, je bilo za ljudi nujno, ker so oni morali prepoznati Jezusa kot Tistega, v Katerem je Božanstvo Sebe v izobilju manifestiralo, ker Jaz Osebno nisem bil sposoben biti viden ljudem in Sem se moral zaradi tega okoristiti s človeškim ovojem.... To, da je bila edino neka svetlobna duša sposobna, da Mi ponudi ta ovoj, pa je ravno tako razumljivo, ker se Jaz nisem mogel nastaniti v neki nečisti duši.... Poleg tega pa je človeški ovoj ravno tako moral ljudem (po)kazati pot, katero Sem Jaz za njih odprl v Jezusu.... Zaradi tega je moral biti On, kot človeško bitje enak kot vsako drugo človeško bitje, ker Mu drugače ljudje ne bi bili sposobni slediti.... Vendar pa bo On, Božanski Odrešenik Jezus Kristus kot Pomagač vedno na strani ljudi (v smislu: »poleg njih oz. v njihovi bližini).... čeprav pa je človek Jezus uporabljal samo moč Ljubezni, katera pa Ga je v popolnosti in popolnoma prežela tako, da je na ta način »Ljubezen« uresničila delo, katero je za človeštvo predstavljalo odrešenje greha in smrti (2 Korinčani 5:18, 19). Jaz namreč vedno znova poizkušam vam ljudem razodeti to skrivnost, vendar pa boste vi sposobni dojeti njeno celotno globino samo takrat, ko se spremenite v Ljubezen.... Potem bo tudi v vas svetloba; potem vas bo Božanska svetloba Ljubezni ponovno prežela, kakor je bilo to na začetku, in vi boste zelo srečni.

AMEN