• Înapoi

Lumina veșnică a coborât pe Pământ....

Ceea ce voi, oamenii, aveați nevoie în noaptea întunecată, v-am adus atunci când am coborât pe Pământ: O lumină care trebuia să vă lumineze calea spre Mine, înapoi la casa Tatălui vostru. L-am trimis pe Fiul Meu pe Pământ, un suflet de lumină, care a strălucit și a străbătut calea ca ființă umană pe Pământ, care a început drumul pământesc ca prunc Iisus, care apoi s-a încheiat la cruce, pentru ca voi, oamenii, să deveniți binecuvântați. Un suflet de lumină a coborât în tărâmul întunecat al adversarului Meu, iar Eu M-am întrupat în acest suflet de lumină, pentru că ființa umană Iisus M-a atras la Sine cu toată puterea Sa ca Iubire Eternă, pentru că M-a acceptat în inima Sa, care era plină de iubire pentru Mine și pentru semenii Săi. Pruncul Iisus a adăpostit un suflet de lumină care, într-adevăr, și-a dăruit lumina pentru că trebuia să locuiască printre oameni ca ființa umană Iisus, dar care era de asemenea plin de iubire și care nu a renunțat la această iubire, ci a sporit-o în Sine.... astfel încât a fost umplut de puterea iubirii și a făcut minuni și a învățat cu toată înțelepciunea pe Pământ. El a fost o ființă umană, căci misiunea omului Iisus a fost aceea de a arăta semenilor Săi calea care ducea înapoi la Mine, la Tatăl, și de a-i conduce pe această cale, pentru a trăi ei înșiși o viață de iubire, singura care îi apropie din nou pe oameni de Mine, Care sunt însuși iubirea.... Dar acest lucru s-a întâmplat conform legii, un trup uman a fost animat de un suflet.... Totuși, sufletul Său era un suflet de lumină. Cu toate acestea, ca ființă umană, era expus la aceleași ispite ca orice altă ființă umană. Dar cum sufletul lui Iisus era plin de iubire, această iubire i-a dat și puterea de a rezista ispitelor.... sufletul Lui se predase luminii, (25.12.1961) adică ființa umană Iisus era lipsită de cunoaștere ca orice altă ființă umană la începutul vieții sale pe Pământ, însă iubirea din el i-a luminat foarte repede spiritul, iubirea din el a radiat în curând o lumină strălucitoare, astfel încât Iisus a recunoscut marea adversitate a omenirii și, de asemenea, cauza acesteia, care se afla în păcatul primordial al omenirii.... Iisus, omul, a crescut tot mai mult în înțelepciune și putere pentru că iubirea îl umplea tot mai mult, pentru că era în uniunea cea mai intimă cu Mine și lumina iubirii Mele a putut să radieze prin el în totalitate.... Și acum El radia din nou lumină, îi învăța pe oameni cu înțelepciune, făcea minuni în virtutea puterii Sale care se baza pe marea Sa iubire.... Iisus, omul, s-a spiritualizat în timpul vieții Sale pe Pământ, deoarece iubirea Sa a făcut posibil ca trupul să se supună de bunăvoie dorinței sufletului, deoarece trupul și sufletul au urmărit întotdeauna același lucru: Să ajute oamenii în necazurile lor, să fie activ spiritual și pământesc în răscumpărare.... El a vindecat bolnavii, pentru că a vrut, de asemenea, să le dovedească oamenilor puterea iubirii și să le exprime mai întâi acest lucru într-un mod tangibil pe Pământ pentru ca apoi să-i câștige și pe ei pentru El, astfel încât aceștia să accepte învățătura Sa divină a iubirii și să facă un efort pentru a-L urma pe calea iubirii. Dar oamenii se aflau încă sub controlul adversarului Meu, care nu voia să-i elibereze și care le slăbea voința în toate felurile.... Iar omul Iisus a vrut să frângă puterea acestui adversar, a vrut să-l învingă cu puterea Mea.... pentru că iubirea din El era copleșitoare și prin această iubire M-a forțat tot mai mult să-Mi exprim iubirea Mea, M-a atras la Sine ca "Iubire veșnică" și astfel am fost în El și în această uniune foarte intimă cu Mine, omul Iisus a săvârșit lucrarea de mântuire.... adică a îndurat cele mai mari suferințe și chinuri ca ființă umană pentru că iubirea din El.... Eu Însumi.... i-a dat putere pentru această lucrare de răscumpărare. Astfel, El a purtat lupta ca ființă umană împotriva adversarului Meu, iar prin moartea Sa pe cruce a obținut victoria asupra lui și asupra morții.... Ceea ce nu a fost posibil pentru oameni înainte, să se desprindă de puterea sa, a devenit posibil pentru ei după lucrarea de răscumpărare.... Mântuitorul, Care a coborât pe Pământ, a adus ajutor oamenilor în această mare adversitate, dar acest lucru nu se putea întâmpla decât prin "iubire", iar această iubire eram Eu Însumi.... Faptul că "iubirea" a ales o formă umană a fost necesar de dragul oamenilor, pentru ca ei să-L recunoască acum pe Iisus ca fiind Cel în Care s-a manifestat plinătatea divină, deoarece Eu Însumi nu puteam fi vizibil oamenilor și, prin urmare, a trebuit să Mă folosesc de un înveliș uman.... Iar faptul că acest înveliș nu putea să-Mi ofere decât un suflet de lumină era din nou explicabil, deoarece nu puteam să iau locuință într-un suflet impur.... Mai mult, învelișul uman trebuia să îi conducă pe oamenii de pe Pământ pe calea pe care Eu o pregătisem pentru ei în Iisus...... Și, prin urmare, omul Iisus trebuia să fie de aceeași natură ca orice ființă umană, altfel oamenii nu ar fi putut să-L urmeze.... Cu toate acestea, oamenii Îl au întotdeauna pe El însuși, Răscumpărătorul divin Iisus Hristos, alături de ei ca ajutor.... în timp ce Iisus, ființa umană, nu s-a folosit decât de puterea iubirii care, totuși, L-a umplut în întregime, astfel încât "iubirea" a împlinit, prin urmare, lucrarea care a însemnat răscumpărarea de păcat și de moarte pentru oameni. De nenumărate ori încerc să vă dezvălui acest mister vouă, oamenilor, însă nu veți putea să-l înțelegeți în toată profunzimea lui decât atunci când vă veți fi transformat voi înșivă în iubire..... Atunci va fi lumină și în voi, atunci lumina divină a iubirii va străluci din nou prin voi, așa cum a fost la început, și veți fi binecuvântați....

Amin

Das Ewige Licht stieg zur Erde herab....

Was euch Menschen not tat in dunkler Nacht, das brachte Ich euch, als Ich zur Erde niederstieg: ein Licht, das euch den Weg erleuchten sollte zur Mir, zurück in euer Vaterhaus. Ich sandte Meinen Sohn zur Erde, eine Seele des Lichtes, die hell erstrahlte und den Weg als Mensch über die Erde ging, die den Erdenweg als Kindlein Jesus begann, der dann am Kreuz endete, auf daß ihr Menschen selig werden konntet. Eine Seele des Lichtes stieg herab in das finstere Bereich Meines Gegners, und in dieser Seele des Lichtes verkörperte Ich Selbst Mich, weil der Mensch Jesus Mich als die Ewige Liebe mit aller Gewalt an Sich zog, weil Er Mich Selbst aufnahm in Sein Herz, das voller Liebe war zu Mir und zu Seinen Mitmenschen. In dem Kindlein Jesus verbarg sich eine Lichtseele, die zwar ihr Licht hingab, weil sie als Mensch Jesus mitten unter Menschen weilen mußte, Der aber auch voller Liebe war und Sich dieser Liebe nicht begab, sondern sie in Sich vermehrte.... so daß Er erfüllt war von Liebekraft und Wunder wirkte und in aller Weisheit lehrte auf Erden. Er war ein Mensch, denn die Mission des Menschen Jesus war, Seinen Mitmenschen den Weg aufzuzeigen, der zu Mir, zum Vater, zurückführte, und ihnen diesen Weg voranzugehen, selbst ein Leben in Liebe zu führen, das allein die Menschen Mir wieder nahebringt, Der Ich Selbst die Liebe bin.... Aber es ging dies gesetzmäßig vor sich, ein menschlicher Körper wurde belebt von einer Seele.... Doch Seine Seele war eine Seele des Lichtes. Dennoch war sie als Mensch den gleichen Versuchungen ausgesetzt wie jeder andere Mensch. Doch da die Seele Jesu voller Liebe war, gab diese Liebe ihr auch die Kraft, den Versuchungen zu widerstehen.... Das Licht hatte sie hingegeben, (25.12.1961) d.h. der Mensch Jesus war zu Beginn Seines Erdenwandels wie jeder andere Mensch ohne Wissen, doch die Liebe in Ihm erhellte sehr bald Seinen Geist, die Liebe in Ihm strahlte bald helles Licht aus, so daß Jesus die große Not der Menschheit erkannte und auch die Ursache derer, die in der Ursünde der Menschheit zu suchen war.... Immer mehr nahm der Mensch Jesus zu an Weisheit und Kraft, weil die Liebe Ihn immer mehr erfüllte, weil Er in innigster Bindung stand mit Mir und Mein Liebelicht Ihn ganz und gar durchstrahlen konnte.... Und Er strahlte nun wieder Licht aus, Er lehrte die Menschen in Weisheit, Er wirkte Wunder kraft Seiner Macht, die in Seiner großen Liebe begründet war.... Der Mensch Jesus vergeistigte Sich während Seines Erdenwandels, weil Seine Liebe es zuwege brachte, daß der Körper sich willig dem Begehren der Seele unterzog, weil Körper und Seele immer das gleiche anstrebten: den Menschen zu helfen in ihrer Not, erlösend tätig zu sein geistig und irdisch.... Er heilte Kranke, denn Er wollte den Menschen auch die Kraft der Liebe beweisen und ihnen dies zuerst irdisch fühlbar zum Ausdruck bringen, um sie dann auch zu gewinnen für Sich, daß sie Seine göttliche Liebelehre annahmen und sich bemühten, Ihm auf dem Wege der Liebe nachzufolgen. Aber die Menschen standen noch in der Gewalt Meines Gegners, der sie nicht freigeben wollte und der sie in ihrem Willen schwächte in jeder Weise.... Und diese Macht des Gegners wollte der Mensch Jesus brechen, Er wollte ihn besiegen mit Meiner Kraft.... denn die Liebe in Ihm war übermächtig, und Er zwang durch diese Liebe Mich stets mehr zur Entäußerung Meiner Liebe, er zog Mich als die "Ewige Liebe" an Sich, und also war Ich in Ihm und in dieser innigsten Verbindung mit Mir vollbrachte der Mensch Jesus das Erlösungswerk.... d.h. Er stand als Mensch die größten Leiden und Qualen durch, weil die Liebe in Ihm.... Ich Selbst.... Ihm die Kraft gab zu diesem Erlösungswerk. Also führte Er den Kampf als Mensch wider Meinen Gegner, und durch Seinen Tod am Kreuz hat Er den Sieg über ihn und über den Tod errungen.... Was vorher den Menschen nicht möglich war, sich zu lösen aus seiner Gewalt, das ist ihnen nach dem Erlösungswerk möglich geworden.... Der Retter, Der zur Erde niedergestiegen war, brachte den Menschen Hilfe in dieser großen Not, doch dies konnte nur durch die "Liebe" geschehen, und diese Liebe war Ich Selbst.... Daß Sich die "Liebe" eine menschliche Form erwählte, war der Menschen wegen nötig, denn sie sollten nun in Jesus Den erkennen, in Dem Sich die göttliche Fülle manifestierte, weil Ich Selbst den Menschen nicht schaubar sein konnte und Mich darum einer menschlichen Hülle bedienen mußte.... Und daß diese Hülle Mir eine Seele des Lichtes nur bieten konnte, war wiederum erklärlich, weil Ich nicht in einer unreinen Seele hätte Aufenthalt nehmen können.... Zudem sollte die menschliche Hülle den Menschen auf Erden den Weg vorangehen, den Ich in Jesus ihnen anbahnte.... Und darum mußte der Mensch ebenso beschaffen sein in Seiner Art, wie jeder Mensch beschaffen war, ansonsten die Menschen nicht Ihm hätten nachfolgen können.... Doch die Menschen haben immer Ihn Selbst, den göttlichen Erlöser Jesus Christus, als Helfer zur Seite.... während der Mensch Jesus nur die Kraft der Liebe in Anspruch nahm, die Ihn jedoch ganz und gar erfüllte, so daß also die "Liebe" das Werk vollbrachte, das für die Menschen Erlösung bedeutete von Sünde und Tod. Immer wieder versuche Ich, euch Menschen dieses Mysterium zu enthüllen, doch erfassen könnet ihr es nur in seiner ganzen Tiefe, wenn ihr selbst euch werdet zur Liebe gewandelt haben.... Dann wird es auch in euch Licht sein, dann wird euch auch das göttliche Liebelicht wieder durchstrahlen, wie es war im Anbeginn, und ihr werdet selig sein....

Amen