• Înapoi

Bogăția sau sărăcia nu este nici un avantaj, nici un obstacol în calea fericirii....

Și chiar dacă cele mai frumoase speranțe pământești ți se vor împlini, chiar dacă te vei ridica la onoare și reputație, la cea mai mare faimă științifică, chiar dacă ți se va acorda fericirea pământească.... totul se sfârșește în momentul morții tale și nu duci nimic din toate acestea în împărăția de dincolo. Dimpotrivă, veți simți sărăcia de două ori mai mult dacă nu aveți comori spirituale care să vă compenseze de o mie de ori pierderea pământească. Dar va fi rar ca o persoană care a posedat totul pe Pământ să se străduiască și spiritual, care cu siguranță a numit multe bunuri pământești ca fiind ale sale și le-a folosit conform voinței lui Dumnezeu.... care nu s-a lăsat stăpânit de ele.... Inimile celor care sunt bogați pământești sunt de obicei împietrite. Iar starea sufletului după moartea trupului corespunde, de asemenea, cu starea inimii. Oamenii ar trebui să-și amintească întotdeauna că Pământul și împărăția spirituală sunt complet diferite și, prin urmare, nu ar trebui să-i invidieze niciodată pe cei a căror viață pământească le aduce o împlinire deplină. Pentru că o astfel de viață pământească nu garantează aceeași stare în împărăția de dincolo. În schimb, sărăcia pământească și lipsa de strălucire pot contribui la purificarea unui suflet, iar un astfel de suflet poate intra în lumină și splendoare prin poarta veșniciei. Dar, indiferent de circumstanțele pământești în care a fost plasată ființa umană de către soartă, ea are întotdeauna posibilitatea de a ajunge la maturitate spirituală; în fiecare situație din viață i se oferă mijloacele de a-și ajuta sufletul la purificare....Nici sărăcia și suferința nu garantează o viață veșnică în beatitudine, nici viața pământească de împlinire pământească nu este un obstacol pentru o astfel de viață veșnică.... Depinde numai de voința ființei umane dacă ea este orientată spiritual și caută astfel să obțină un beneficiu pentru sufletul său din fiecare situație din viață.... Depinde numai de faptul dacă ființa umană stabilește sau nu legătura cu Dumnezeu, lucru pe care este încurajată să îl facă în fiecare situație din viață. Există doar pericolul ca orice gând la Dumnezeu să fie împins înapoi dacă omul se simte mulțumit de viața sa pământească sau dacă încearcă mereu să obțină un succes pământesc mai mare, dar, invers, cei cărora viața pământească le refuză orice împlinire devin și ei amărâți și ostili față de destin și pot de asemenea să treacă fără credință.... astfel, de asemenea, nu reușesc să obțină succesul spiritual la moartea lor....

Cu toate acestea, este cu mult mai ușor să se urmeze calea dezvoltării ascensionale pentru persoanele care par a fi mai puțin favorizate în timpul vieții lor pământești, deoarece renunțarea la bunurile materiale este, ca și cum ar fi cerută de soartă.... Trebuie doar să se resemneze și să își reducă la tăcere dorințele interioare, iar atunci vor avea un avantaj considerabil față de cei care, la fel, trăiesc în mod fatal în fericire și abundență. De aceea, nu trebuie să fie mereu compătimiți cei săraci și cu atât mai puțin invidiați cei bogați, căci numai ceea ce are valoare este ceea ce dobândește sufletul omului....Dar, odată sosit ceasul morții, tot ceea ce este pământesc rămâne în urmă, și atunci este mult mai ușor să te desparți de lume, când nu mai există nimic care să mai lege ființa umană de Pământ...., când ea a reușit să se elibereze complet de materie, când gândirea ființei umane nu este încărcată de lucruri pământești care îi îngreunează plecarea și nu fac decât să o împiedice de legătura exclusivă cu Dumnezeu, cu împărăția Sa.... Tot ceea ce îți poate oferi viața pământească devine invalid în momentul morții tale. Dar ceea ce ați primit de la împărăția spirituală în timpul existenței voastre pământești rămâne. Și nu poți dobândi bunuri spirituale decât dacă inima ta se desprinde de comorile materiale, dacă ești capabil să le dai oricând din iubire pentru Dumnezeu și pentru aproapele tău.... Atunci vei primi întotdeauna mai mult decât ai dat, atunci îți vei spori bogăția spirituală și atunci vei folosi și bogăția pământească în mod corect, adică în conformitate cu voia lui Dumnezeu pentru fapte de iubire milostivă față de aproapele.... Dar atunci nu trebuie să vă temeți nici de ceasul morții, căci nu veți muri, ci veți intra în viața veșnică....

Amin

Rijkdom of armoede zijn noch gunstig noch 'n belemmering om zalig te worden

En of ook de mooiste aardse verwachtingen voor u in vervulling gaan, of u opklimt tot eer en aanzien, tot de grootste wetenschappelijke roem, of aards geluk u ook beschoren is - aan dit alles komt een eind op het moment van uw dood - en u neemt er niets van mee naar de overkant, in het rijk hierna. U zult er integendeel dubbel armzalig aan toe zijn wanneer u geen geestelijke schatten kunt laten zien, die voor u duizendmaal de plaats innemen van aardse rijkdom.

Het zal maar zelden voorkomen dat een mens die op aarde alles bezat, ook naar het geestelijke heeft gestreefd - die wel aardse goederen de zijne noemde, maar deze ook heeft gebruikt volgens de Wil van GOD, die zich er niet door liet beheersen. Meestentijds zijn de harten van hen die aards rijk bedacht zijn, verhard. En zoals het met de toestand van het hart is, is ook de toestand van de ziel nà de dood van het lichaam.

De aarde en het geestelijke rijk zijn totaal verschillend - daaraan zouden de mensen steeds moeten denken. En zo moesten ze ook nooit diegenen benijden aan wie het aardse bestaan volkomen bevrediging schenkt. Want zo'n aards bestaan is geen garantie voor dezelfde toestand in het rijk hierna. Daarentegen kan aardse armoede en onaanzienlijkheid er veel toe bijdragen de ziel te louteren, en in licht en luister kan zo'n ziel door de poort de eeuwigheid binnengaan. Maar hoe de aardse omstandigheden ook mogen zijn waarin de mens volgens het lot werd geplaatst, hij heeft steeds de mogelijkheid geestelijk rijper te worden, want in elke situatie van het leven zijn hem de middelen ter hand gesteld die zijn ziel helpen zich te louteren. Maar ook zijn armoede en leed geen garantie voor een leven in gelukzaligheid, noch is een aards leven dat bevrediging schenkt een belemmering voor zo'n eeuwig leven.

Het hangt alleen van de wil van de mens af of deze geestelijk gericht is en zich zodoende elke levenssituatie ten nutte maakt voor zijn ziel. Het ligt er alleen maar aan, of de mens de verbinding met GOD tot stand brengt, waartoe hij in elke levenssituatie wordt aangespoord. Alleen bestaat het gevaar dat de gedachte aan GOD wordt teruggedrongen wanneer de mens zich tevreden gestemd voelt over zijn aardse leven - of als hij steeds grotere aardse successen probeert te behalen, zoals echter omgekeerd ook diegenen aan wie het aardse leven elke vervulling ontzegt, een vijandige instelling kunnen innemen tegenover het noodlot en zo ook zonder geloof verder leven - er dus evenzo geen geestelijke sucessen zijn te boeken bij het einde van hun leven.

Toch is het heel wat makkelijker de weg van de positieve ontwikkeling te gaan voor die mensen die minder bevoorrecht schijnen tijdens hun aardse bestaan, want van dezen wordt a.h.w. het - door het lot bepaald - afstand doen van materiële goederen geëist. Ze hoeven zich er alleen maar in te schikken, of hun innerlijke wensen tot zwijgen te brengen en zijn dan aanzienlijk in het voordeel tegenover diegenen die, door het lot bepaald, in geluk en overvloed leven.

Daarom hoeft een arme niet steeds beklaagd - en nog veel minder moet de rijke benijd worden, want alleen dat is van waarde wat de ziel van de mens voor zichzelf verwerft. Is echter het uur van de dood gekomen, dan blijft al het aardse achter en dan is het heel wat makkelijker van de wereld afscheid te nemen wanneer er niets voorhanden is wat de mens nog aan de aarde bindt, wanneer hij zich geheel vrij kan maken van de materie - wanneer aardse zaken het denken van de mens niet drukken en die hem zijn heengaan moeilijker maken en hem alleen maar hinderen zich uitsluitend met GOD te verbinden - met Zijn rijk.

Wat het aardse bestaan u ook bieden mag, het valt weg op het ogenblik van uw dood. Wat u echter gedurende het aardse bestaan in ontvangst hebt genomen uit het geestelijke rijk, blijft bestaan. En u kunt alleen maar geestelijke goederen bekomen, wanneer uw hart zich los maakt van materiële schatten, wanneer u te allen tijde bereid bent ze weg te geven - uit liefde tot GOD en tot uw naaste.

Dan zult u steeds meer ontvangen dan u hebt weggegeven, dan zult u uw geestelijke rijkdom vergroten, want dan zult u ook aardse rijkdommen goed gebruiken, d.w.z. volgens GOD's Wil voor werken van barmhartige naastenliefde. Dan echter hoeft u ook het uur van de dood niet te vrezen, want u zult niet sterven, maar het eeuwige leven binnengaan.

Amen