Viața pământească este doar o existență iluzorie. De îndată ce voi, oamenii, ajungeți la această cunoaștere, ați atins stadiul în care vă înălțați. Trăiți atunci în mod conștient, lucrați apoi pentru a ajunge la viața care este existența reală, care începe doar atunci când trupul vostru, acoperământul material al sufletului vostru, cade, iar sufletul poate acum să se înalțe liber în împărăția spirituală. Tot ceea ce apare în fața ochilor voștri pe Pământ, tot ceea ce este vizibil pentru voi, este doar substanță spirituală formată pentru o perioadă scurtă de timp care, ca materie, este menită să își îndeplinească scopul pe Pământ, să permită maturizarea spirituală. Și viața pământească însăși este, de asemenea, doar o funcție pur fizică atâta timp cât sufletul din voi este încă fără nici o cunoaștere a ceea ce a fost, este și ar trebui să fie.... Dacă sufletul nu dobândește această cunoaștere în viața terestră, atunci cu siguranță crede cu atât mai mult în realitatea vieții, consideră că viața terestră este singura care are sens și de aceea se străduiește să trăiască destul de mult și bine pe Pământ; și numai odată cu momentul cunoașterii această dorință se diminuează, pentru că atunci viața reală îi devine conștientă și viața terestră dispare în aceeași măsură în care viața reală capătă valoare. Numai atunci poate distinge aparența de realitate, numai atunci trăiește conștient....
Viața i-a fost dăruită omului pentru a-și putea dovedi voința într-o existență iluzorie, pentru a putea fi activ într-un anumit stadiu de putere în care își poate folosi vitalitatea într-un mod plăcut lui Dumnezeu și astfel să dobândească dreptul de a primi putere din belșug în viața reală și de a o utiliza în sensul dorit de Dumnezeu. Prin urmare, el trebuie să treacă mai întâi printr-o viață de încercare pentru a se dovedi potrivit pentru o primire nemăsurată a forței. Pentru că utilizarea acestei forțe este doar viața reală în care sufletul poate fi creativ activ și poate avea și un efect răscumpărător extins. Prin eșecul în viața de încercare, prin utilizarea greșită a forței vitale de care dispune, el pierde aportul de forță în viața reală, de care ar face apoi la fel de mult abuz dacă aceasta i-ar curge necondiționat. Trebuie să fi atins un anumit grad de maturitate în viața pământească, care să îl facă potrivit ca receptor și utilizator de forță în împărăția spirituală. Și în acest scop i s-a dat existența pe Pământ. Dar aceasta este văzută de cele mai multe ori ca un scop în sine, nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop și atunci este și greșit folosită.... este privită ca fiind de dorit în mod unic, deși fiecare om știe că el însuși nu poate prelungi această viață cu o zi, atunci când i-a sosit ceasul. Și tocmai acest lucru ar trebui să îl facă să recunoască inutilitatea și caracterul trecător a ceea ce i se pare extrem de important pentru el. Ca o persoană înțeleaptă, el ar trebui să se îngrijească de "după aceea" și să nu se mulțumească cu lucruri care sunt supuse legii tranzitivității. Viața pământească este doar o viață iluzorie, ceva împrumutat care poate fi luat din nou la orice oră..... Dar omul ar trebui să gestioneze bine bunurile împrumutate, să le folosească în așa fel încât să îi aducă dobânzi abundente, însă, cu ajutorul lor nu ar trebui să se dobândească bogății materiale pământești, ci spirituale, atunci vitalitatea va fi folosită în mod corespunzător și viața de probă va fi fost încheiată cu succes, iar atunci omul va fi apt pentru viața spirituală, pentru viața reală care durează veșnic....
Amin
Traducător이 땅의 삶은 단지 겉보기의 삶이다. 너희 사람들이 이런 깨달음에 도달한다면, 너희는 높은 곳을 향하는 단계에 도달한 것이고 그러면 너희는 의식적으로 살게 된다. 너희는 이제 너희 혼의 물질적인 겉 형체인 너희의 육체를 벗을 때, 혼이 자유롭게 영의 나라로 올라가면, 비로소 시작되는 실제적인 존재의 삶을 위해 일한다. 이 땅에서 너희의 눈 앞에 생성되는 모든 것은, 너희가 볼 수 있는 모든 것은 단지 짧은 기간 동안 영적인 성장을 가능하게 하는 목적을 성취해야 할 형체를 입은 영적인 입자들이다. 너희 안의 혼이 자신이 무엇이었고, 무엇이고, 무엇이 되어야 하는 지에 대한 어떤 깨달음이 없으면, 이 땅의 삶 자체도 단지 순수하게 육체적인 기능에 불과하게 된다.
혼이 이 땅의 삶 동안에 이런 깨달음을 얻지 못하면, 혼은 실제 삶의 실상을 더 많이 믿고, 이 땅의 삶에 유일하게 큰 의미를 두고, 그러므로 이 땅에서 아주 오래 잘 살기를 구한다. 깨달음의 순간에 비로소 이런 소원이 줄어들고 그러면 그들은 실제의 삶을 의식하고 실제 삶이 가치를 얻게 되는 정도로 이 땅의 삶이 후퇴를 한다. 그러면 그들은 비로소 겉 모양과 실체를 구별할 수 있게 되고 그들이 비로소 의식적으로 살게 된다.
그들이 겉모양으로 존재하는 가운데 그들의 의지를 증명하도록, 그들이 하나님을 기쁘게 하는 방식으로 어느 정도 생명의 능력을 활용할 수 있는 능력의 단계에서 일할 수 있도록 그들에게 삶이 주어졌다. 이로써 실제 삶에서 능력을 충만하게 받을 수 있는 권리를 확보하고, 이 능력을 하나님을 기쁘게 하는 방식으로 사용해야 한다. 그러므로 그들은 먼저 측량할 수 없는 능력을 받을 수 있는 적격자로 자신을 증명하기 위한 시험의 삶을 살아야만 한다. 왜냐면 실제의 삶이 이런 능력을 비로소 활용하게 되는 일이고, 혼이 창조적으로 일할 수 있게 되는 일이고, 광범위한 정도로 구속하는 일을 위해 역사하는 일이기 때문이다. 시험의 삶의 실패를 통해 그들에게 주어진 생명력을 잘못 사용함으로 인해 그들은 실제 삶에서 능력을 공급받는 길을 잃었고, 그들에게 능력이 무조건적으로 주어지면, 그들은 마찬가지로 이 능력을 잘못된 방식으로 사용할 것이다.
그들이 영의 나라에서 능력을 받고 사용하는 존재로서 합당하게 되기 위해 이 땅에서 어느 정도의 성장에 도달해야만 하고, 이를 위해 이 땅의 삶이 주어졌다. 그러나 대부분의 사람들이 이 땅의 삶 자체에 목적인 있는 것으로 여기고, 목적을 위한 수단으로 여기지 않고 이 땅의 삶을 잘못 사용한다. 비록 모든 사람들에게 그가 자신의 때가 오면, 이 땅의 날을 하루라도 연장시킬 수 없음을 알지라도, 이 땅의 삶을 유일하게 갈망할 만한 것으로 여긴다. 그에게 아주 귀하게 보이는 것의 가치 없음과 허무함을 그가 깨달아야만 하고, 그는 지혜로운 사람으로서 나중을 준비해야만 하고, 허무하게 되는 법칙 이래 있는 것들로 만족해서는 안 된다.
이 땅의 삶은 단지 겉보기의 삶이고, 언제든지 돌려줘야만 하는 어떠한 빌린 것과 같다. 그러나 사람은 빌린 것으로 잘 경영해야 한다. 그는 빌린 것을 활용하여 그에게 풍성한 이자가 나오게 해야 한다. 그럴지라도 세상의 물질적 이자가 아니라, 영적인 부를 얻어야 한다. 그러면 생명의 능력을 올바르게 활용한 것이고, 시험기간의 삶을 성공적으로 마친 것이다. 그러면 사람은 영의 삶을 위해, 영원히 지속이 되는 실제의 삶을 위해 합당하게 된다.
아멘
Traducător