• Înapoi

Viața pe Pământ - viață iluzorie....

Viața pământească este doar o existență iluzorie. De îndată ce voi, oamenii, ajungeți la această cunoaștere, ați atins stadiul în care vă înălțați. Trăiți atunci în mod conștient, lucrați apoi pentru a ajunge la viața care este existența reală, care începe doar atunci când trupul vostru, acoperământul material al sufletului vostru, cade, iar sufletul poate acum să se înalțe liber în împărăția spirituală. Tot ceea ce apare în fața ochilor voștri pe Pământ, tot ceea ce este vizibil pentru voi, este doar substanță spirituală formată pentru o perioadă scurtă de timp care, ca materie, este menită să își îndeplinească scopul pe Pământ, să permită maturizarea spirituală. Și viața pământească însăși este, de asemenea, doar o funcție pur fizică atâta timp cât sufletul din voi este încă fără nici o cunoaștere a ceea ce a fost, este și ar trebui să fie.... Dacă sufletul nu dobândește această cunoaștere în viața terestră, atunci cu siguranță crede cu atât mai mult în realitatea vieții, consideră că viața terestră este singura care are sens și de aceea se străduiește să trăiască destul de mult și bine pe Pământ; și numai odată cu momentul cunoașterii această dorință se diminuează, pentru că atunci viața reală îi devine conștientă și viața terestră dispare în aceeași măsură în care viața reală capătă valoare. Numai atunci poate distinge aparența de realitate, numai atunci trăiește conștient....

Viața i-a fost dăruită omului pentru a-și putea dovedi voința într-o existență iluzorie, pentru a putea fi activ într-un anumit stadiu de putere în care își poate folosi vitalitatea într-un mod plăcut lui Dumnezeu și astfel să dobândească dreptul de a primi putere din belșug în viața reală și de a o utiliza în sensul dorit de Dumnezeu. Prin urmare, el trebuie să treacă mai întâi printr-o viață de încercare pentru a se dovedi potrivit pentru o primire nemăsurată a forței. Pentru că utilizarea acestei forțe este doar viața reală în care sufletul poate fi creativ activ și poate avea și un efect răscumpărător extins. Prin eșecul în viața de încercare, prin utilizarea greșită a forței vitale de care dispune, el pierde aportul de forță în viața reală, de care ar face apoi la fel de mult abuz dacă aceasta i-ar curge necondiționat. Trebuie să fi atins un anumit grad de maturitate în viața pământească, care să îl facă potrivit ca receptor și utilizator de forță în împărăția spirituală. Și în acest scop i s-a dat existența pe Pământ. Dar aceasta este văzută de cele mai multe ori ca un scop în sine, nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop și atunci este și greșit folosită.... este privită ca fiind de dorit în mod unic, deși fiecare om știe că el însuși nu poate prelungi această viață cu o zi, atunci când i-a sosit ceasul. Și tocmai acest lucru ar trebui să îl facă să recunoască inutilitatea și caracterul trecător a ceea ce i se pare extrem de important pentru el. Ca o persoană înțeleaptă, el ar trebui să se îngrijească de "după aceea" și să nu se mulțumească cu lucruri care sunt supuse legii tranzitivității. Viața pământească este doar o viață iluzorie, ceva împrumutat care poate fi luat din nou la orice oră..... Dar omul ar trebui să gestioneze bine bunurile împrumutate, să le folosească în așa fel încât să îi aducă dobânzi abundente, însă, cu ajutorul lor nu ar trebui să se dobândească bogății materiale pământești, ci spirituale, atunci vitalitatea va fi folosită în mod corespunzător și viața de probă va fi fost încheiată cu succes, iar atunci omul va fi apt pentru viața spirituală, pentru viața reală care durează veșnic....

Amin

Vida terrenal – Apariencia de vida....

La vida terrenal es solo una existencia falsa. Una vez que vosotros los humanos llegáis a esta realización, habéis alcanzado el nivel en el que estáis subiendo. Entonces vivéis conscientemente, luego trabajáis hacia la vida, que es la existencia real, que comienza entonces cuando tu cuerpo, la cáscara material de tu alma, se cae y el alma ahora puede ascender libremente al reino mental. Todo lo que surge en la tierra ante vuestros ojos, todo lo que es visible para vosotros, es solo por un corto espacio de tiempo sustancial mental formada, que como materia debe cumplir su propósito en la tierra, para permitir la maduración mental. Y la vida terrenal en sí misma es solo una función puramente física, siempre y cuando el alma en vosotros aún no tenga conocimiento ninguno de lo que era, es y debería ser....

Si el alma no obtiene este conocimiento en la vida terrenal, entonces cree más en la realidad de la vida, considerando que la vida terrenal es significativa por sí misma y, por lo tanto, buscará vivir en la tierra durante mucho tiempo y bien; Y solo en el momento del reconocimiento se desvanece este deseo, porque entonces la vida verdadera toma conciencia y la vida terrenal desvanece en el mismo momento en que la vida real gana valor. Solo entonces puede distinguir la apariencia y la realidad, solo entonces vive conscientemente....

Se le ha dado vida para que pueda demostrar su voluntad en una apariencia de existencia, para que pueda operar en un cierto estado de fuerza, donde pueda usar la fuerza vital, de una manera que agrade a Dios, y así adquirir un derecho, para recibir fuerza en abundancia en la vida real y utilizarla en el sentido que Dios quiere. Así que ella tiene que tomar una vida de prueba antes, para demostrar que es adecuada para recepción de fuerza sin medida. Ya que la utilización de esta fuerza significa ya la vida real, donde el alma puede ser creativamente activa y también tiene un efecto redentor a gran escala. Por el fracaso en la vida de la tierra, debido al uso incorrecto de la fuerza vital a su disposición, pierde el suministro de energía en la vida real, que usaría entonces también erróneamente, si fluyera incondicionalmente hacia ella.

Debe haber alcanzado un cierto grado de madurez en la vida terrenal, lo que ahora lo hace adecuado como un receptor de fuerza y un usuario en el reino mental. Y para eso, se le ha dado la existencia en la tierra. Pero sobre todo esto se ve como un fin en sí mismo, no como un medio para un fin y luego se usa incorrectamente.... Y es considerado como lo único-deseable, aunque cada hombre sabe que él mismo no puede alargarse esta vida ni por un solo día cuando su hora ha llegado. Y eso es precisamente lo que debería hacer que se dé cuenta de la inutilidad y la transitoriedad de lo que le parece muy importante. Como una persona inteligente tendría que cuidar el “después” y no estar satisfecho con las cosas que están sujetas a la ley de transitoriedad.

La vida terrenal es solo una vida ilusoria, algo prestado que puede tomarse de nuevo a cualquier hora.... Pero el hombre debe mantener bien los bienes prestados, debe usarlo para que genere un gran interés, pero no material terrenal, pero la riqueza mental debe adquirirse con ellos, entonces la energía vital se usa correctamente y la vida de prueba se revive con éxito, y entonces el hombre es apto para la vida mental, para la vida real, la vida que dura para siempre....

Amén