• Înapoi

Starea de întuneric a sufletelor din lumea de dincolo și ajutorul prin intermediul ființelor de lumină....

Și partea voastră va fi lumină sau întuneric.... Veți locui în lumină dacă ați permis accesul luminii la voi, dacă ați lăsat-o să pătrundă în inimile voastre și ați alungat astfel întunericul în care ați locuit până când lumina din ceruri v-a atins. Dar întunericul este soarta voastră dacă fugiți de lumină.... Iar întunericul spiritual înseamnă rătăcire solitară, înseamnă să fiți abandonați în cele mai întunecate împrejurimi, fără țel și fără speranța unei schimbări a situației voastre. Prin urmare, sufletul care locuiește în întuneric dincolo suferă nespus de mult pentru că înainte avea vedere fizică și putea recunoaște tot ce îl înconjura, dar acum este necesar ochiul spiritual pentru a putea vedea lucrurile spirituale, dar sufletul este complet orb în spirit. Astfel, va locui într-o regiune pustie și aridă, iar dacă va întâlni alte suflete, nu va putea să le recunoască și, prin urmare, va depinde de ajutorul altor suflete pentru a-l ghida, pentru a-i trimite din când în când o licărire de lumină, astfel încât să poată recunoaște ceea ce îl înconjoară. Dar sufletele care stau în lumină au grijă de aceste suflete sărace, însă ajutorul lor este limitat conform voinței lui Dumnezeu, căci nu li se permite să le dea lumină împotriva voinței lor. Atâta timp cât sufletul nu duce lipsa luminii, el trebuie să lâncezească în întuneric, indiferent cât timp ar dura acest lucru. El trebuie să tânjească după lumină, starea sa trebuie să devină insuportabilă pentru el și trebuie să tânjească după o schimbare a situației sale, doar atunci purtătorii de lumină se vor apropia de el și îi vor da o mică licărire din lumina lor.... Ele îi dau mici clarificări și, în funcție de disponibilitatea lui de a le asculta și de a le accepta, lumina devine eficientă asupra lui. Caracterul insuportabil al situației lui îi poate trezi sau întări dorința de a ajuta imediat ce întâlnește alte suflete suferinde. Suferința lor va fi evidentă pentru el, deși nu va fi capabil să recunoască prea mult, iar de îndată ce suferința acestor suflete îi va stimula voința de a ajuta, aceasta va deveni mai strălucitoare în el și va găsi ocazia de a ajuta acele suflete. Acum simte un aflux de forță, iar el folosește această forță pentru a ajuta și este acum sprijinit de ființele de lumină, care acum nu părăsesc niciodată un astfel de suflet. El primește pentru că dăruiește, pentru că iubirea s-a trezit în el și orice activitate a iubirii, atât pe Pământ, cât și în lumea de dincolo, are ca rezultat primirea de forță, dar forța și lumina sunt întotdeauna împreună.... voința sa se întărește și se maturizează în cunoaștere.... Întunericul a fost străpuns și a făcut loc, deocamdată, crepusculului, care este urmat de o dimineață aurie.... când soarele spiritului a răsărit, adică atunci când i se administrează cunoștințe în toate domeniile din partea ființelor de lumină, ceea ce face sufletul fericit și îl împinge la o activitate constantă de iubire, adică la distribuirea a ceea ce posedă el însuși sufletelor care încă mai lâncezesc în întunericul cel mai adânc. Orice suflet poate scăpa de întuneric, orice suflet se poate răscumpăra, însă un gând de iubire trebuie să dea naștere întotdeauna la împărtășirea de lumină, căci fără aceasta ființele de lumină nu au voie să distribuie daruri, pentru că liberul arbitru trebuie să tindă spre lumină, altfel în jurul sufletului va rămâne noaptea veșnică și se poate ajunge la o scufundare în cel mai adânc întuneric. Lumina, însă, aparține beatitudinii și, dacă unui suflet i se face accesibilă vederea spirituală, el își va recunoaște sarcina, va vedea glorii și nu se va mai scufunda niciodată în întuneric....

Amin

저세상 혼의 어두운 상태와 빛의 존재의 도움.

너희는 빛을 소유하거나 어두움을 소유하게 될 것이다. 너희가 빛이 들어오도록 허용하고, 너희 심장 안으로 빛이 들어오게 하고, 이로써 너희에게 하늘에서 빛이 임할 때까지, 너희가 거하는 곳의 어두움을 물리쳤다면, 너희는 빛 안에 거하게 될 것이다. 그러나 너희가 빛을 피한다면, 어두움이 너희의 운명이 된다. 영적인 어두움은 외롭게 방황하는 일을 의미하고, 목표와 상황을 바꿀 희망이 없이, 가장 어두운 환경에 버려지는 일을 의미한다.

그러므로 저세상의 어두움 속에 거하는 혼은 말할 수 없는 고통을 겪는다. 왜냐면 혼이 전에는 육체적인 시각을 가지고 있었고, 자신 주변의 모든 것을 깨달을 수 있었기 때문이다. 그러나 이제 혼에게 영적인 존재를 볼 수 있는 영적인 눈이 필요하다. 그러나 혼은 영적으로 완전히 눈이 멀었다. 그러므로 혼은 황량하고 절망적인 지역에서 살게 되고, 다른 혼이 그를 만나면, 그는 다른 혼을 알아볼 수 없게 될 것이다. 그러므로 그는 다른 혼의 도움에 의존하고, 다른 혼이 그를 인도하고, 그에게 때때로 작은 불빛을 줄 것이다. 이로써 혼이 자신의 주변을 깨달을 수 있게 한다.

그러나 빛 안에 거하는 혼들은 이런 불쌍한 혼들을 돌본다. 하지만 그들의 도움은 하나님의 뜻에 따라 제한을 받는다. 왜냐면 그들은 혼들의 의지와는 반대로 빛을 줄 수 없기 때문이다. 혼이 빛을 갈망하지 않는 동안에는, 혼은 비록 오랜 기간이라 할지라도, 어두움 속에서 고통을 당해야만 하고, 혼이 빛을 갈망해야만 하고, 혼의 상태는 참을 수 없게 되야만 하고, 혼이 형편의 변화를 갈망해야만 한다. 그러면 비로소 빛의 전달자들이 혼에게 다가가, 그들의 빛의 작은 부분을 혼에게 주고, 혼에게 약간의 설명을 해준다. 혼이 이런 설명을 자원하여 듣고, 영접하는 정도에 따라, 빛이 이제 혼에게 역사할 것이다.

자신의 견딜 수 없는 상태가 혼이 다른 고통을 당하는 혼을 만나게 되면, 혼 안에 고통받는 다른 혼들을 도와주려는 의지가 깨어나게 하거나 강하게 한다. 비록 혼이 많이 알아볼 수는 없지만, 혼은 다른 혼의 고통을 분명하게 볼 수 있게 될 것이다. 이런 혼들의 고통이 혼의 도와주려는 의지를 자극하면, 혼의 내면이 더 밝아지고, 혼은 다른 혼을 도울 기회를 얻는다. 혼은 이제 힘의 유입을 느끼고, 이 힘을 사용하여 돕는 일에 사용하고, 이제 자신이 빛의 존재들에 의해 지원을 받는다. 빛의 존재들은 그런 혼들을 절대로 떠나지 않는다.

혼이 주기 때문에 받게 된다. 왜냐면 혼 안의 사랑이 깨어났고, 이 땅이나 저세상에서 사랑을 행하는 모든 일은 힘을 받게 하고 빛과 힘은 항상 함께 하기 때문이다. 혼의 의지는 강하게 되고, 깨달음이 증가된다. 어두움은 물러나고, 초기에는 여명의 빛에 의해 대체가 되고, 이어서 영의 태양이 떠오르면, 황금빛 아침이 다가온다. 다시 말해 빛의 존재가 혼의 영역에 대한 지식을 준다. 이런 지식이 혼을 행복하게 만들고, 혼이 지속적인 사랑을 행하도록 이끈다. 즉 자신이 소유한 것을 가장 깊은 어두움 속에서 고통당하고 있는 혼에게 나눠주게 한다.

모든 혼은 어두움을 벗어날 수 있다. 모든 혼은 자신을 구원할 수 있다. 그러나 사랑하려는 생각이 항상 빛을 받게 만드는 원인이 되게 해야만 한다. 왜냐면 사랑하려는 생각이 없으면, 빛의 존재가 혼에게 선물을 줄 수 없기 때문이고, 혼이 자유의지로 빛을 추구해야만 하기 때문이다. 그렇지 않으면 혼은 영원한 밤 가운데 머물고, 가장 깊은 어두움 속으로 가라 앉을 수 있기 때문이다. 그러나 빛은 축복에 속한다. 혼에게 영의 눈이 열리면, 혼은 자신의 과제를 깨닫게 될 것이고, 영광을 보게 될 것이고, 절대로 어두움으로 다시 돌아가지 않을 것이다.

아멘