• Înapoi

Moartea timpurie.... Mila lui Dumnezeu.... Bătrânețe....

Depinde de voia lui Dumnezeu în ce grad de maturitate este chemată ființa umană din viața pământească în împărăția spirituală. Aceasta este, de asemenea, o nedreptate aparentă care poate întări opinia oamenilor că Dumnezeu a ales anumiți oameni pentru a deveni binecuvântați, în timp ce alții trebuie să lâncezească într-o stare îndepărtată de Dumnezeu din cauza voinței Sale. Și totuși, acest punct de vedere este complet eronat.... Căci aici domnește și iubirea și înțelepciunea divină, care știe întotdeauna despre voința ființei umane și, prin urmare, pune capăt vieții atunci când este vorba de o dezvoltare superioară pe Pământ. În starea de legătură dinaintea întrupării ca ființă umană, există doar o perpetuă dezvoltare ascendentă până la gradul de maturitate al ființei care permite această ultimă întrupare. Dar acum, liberul arbitru al ființei umane decide pentru ea însăși, și atât dezvoltarea ascendentă poate continua, cât și o stagnare sau o regresie, și din nou depinde dacă ființa umană ca atare și-a crescut deja gradul inițial de maturitate și atunci riscă doar să se clatine, sau dacă rămâne la același nivel ca la începutul întrupării sale și atunci trebuie să se teamă de o regresie. Atunci este întotdeauna o lucrare a milei lui Dumnezeu dacă ființa umană este chemată când a ajuns la apogeul dezvoltării sale pe Pământ, adică dacă dragostea lui Dumnezeu o împiedică să coboare și mai mult sau să lase o altă viață nefolosită pentru sufletul său. Căci cu cât vina lui devine mai mare, cu atât mai mult folosește timpul de grație al întrupării sale fără să se folosească de el. O persoană se poate strădui să se înalțe în tinerețe și apoi să se oprească din strădanie, iar dezvoltarea sa anterioară să nu continue, atunci Dumnezeu îl cheamă și îi oferă alte oportunități în lumea de dincolo pentru a se maturiza..... Dar și ființa umană își poate schimba voința doar în anii din urmă, iar dezvoltarea sa încă deficitară poate lua atunci un avânt brusc și astfel poate ajunge la un grad mai înalt de maturitate, chiar dacă a lăsat să treacă mult timp înainte fără să se gândească la sufletul său. Atunci Dumnezeu îi va acorda o viață lungă, pentru că Dumnezeu a prevăzut din veșnicie voința ființei umane și a determinat cursul vieții sale în consecință. Căci orice soartă umană este luată în considerare de iubirea și înțelepciunea lui Dumnezeu, dar niciodată nu depinde de bunul-plac al lui Dumnezeu..... Iar Dumnezeu nu ar priva pe nimeni de oportunitatea de a se maturiza pe Pământ, dacă ar fi dispus să se folosească de ea. Cu toate acestea, harul Său este puțin respectat și oamenii nu sunt dispuși să accepte indicațiile corespunzătoare. Și cum Dumnezeu știe din eternitate care sunt oamenii care se comportă într-un mod deosebit de respingător față de El, cum știe de asemenea când ființa umană a atins cel mai înalt grad de dezvoltare pe Pământ, durata vieții sale pământești a fost de asemenea stabilită din eternitate și aceasta este de durate foarte diferite, după cum înțelepciunea divină recunoaște că este oportună și reușită. Cu toate acestea, Dumnezeu nu va pune niciodată capăt prematur unei vieți pământești care încă promite ființei umane un grad mai înalt de maturitate, pentru că dragostea lui Dumnezeu este întotdeauna și în mod constant preocupată ca ființa umană să atingă cel mai înalt grad de maturitate posibil pe Pământ; și El nu ar refuza niciodată o oportunitate pentru ființa umană care ar duce la maturizare. Cu toate acestea, El știe din veșnicie despre fiecare frământare a voinței umane și adesea salvează sufletul de la apostazia completă, adică de la regres, care ar veni dacă nu ar pune capăt vieții pământești. De aceea, o persoană care se străduiește în mod constant va ajunge la o vârstă înaintată, așa cum, invers, o vârstă înaintată dovedește totuși o evoluție ascendentă lentă, chiar dacă acest lucru nu este evident pentru ceilalți oameni. O viață pământească lungă este întotdeauna un har, dar chiar și o viață de scurtă durată demonstrează iubirea lui Dumnezeu, care este mereu la lucru, chiar dacă ființa umană nu este întotdeauna capabilă să o recunoască....

Amin

Early death.... God's mercy.... Old age....

God's will determines in which degree of maturity a human being is called from his earthly life into the spiritual realm. This is also an apparent injustice which could further the opinion that God selects certain people to become blessed while others have to suffer being distant from God. And yet this attitude is totally wrong.... because divine love and wisdom always knows the human will and therefore cuts a life short when higher development on earth is doubtful.

During the state of constraint before embodiment as a human being there is only progressive development until the spiritual substance's degree of maturity is ready for this last embodiment. But now the human free will makes its own decisions and development can continue, remain static or even regress; and again it depends on whether the human being as such has already improved his initial degree of maturity and is in danger of coming to a standstill or whether he has remained on the same level as at the beginning of his embodiment and is in danger of regressing. In that case it is always due to God's mercy that the human being is recalled when he has arrived at the highest level of his development on earth, i.e. when God's love protects him

from regressing or from failing to advance his soul during a longer lifetime.... because his guilt will increase the longer he uses his embodiment's time of grace without making proper use of it.

The human being can advance during his younger years and then stop, his development up till now comes to a halt, and then God will recall him and give him further opportunities to mature in the beyond.... But the human being can also change his will in later years and his yet inadequate development can experience a sudden improvement and thus he can attain a higher degree of maturity even though for a long time he had ignored his soul until then. In that case God will give him a long life, because God knows the human being's will since eternity and shapes his life accordingly.... For every human being's destiny is considered by God's love and wisdom and does not depend on God's arbitrary use of power....

God would not withhold the opportunity to mature on earth from any human being if he is willing to use it. But people pay little attention to His mercy and are unwilling to accept the relevant information. And because God knows since eternity which humans are particularly resentful to Him, because He knows when a person has reached the highest degree of development on earth, the duration of his earthly life has also been established since eternity and varies, depending on what divine wisdom deems best and most successful. God will never cut short an earthly life if the human being could still achieve higher maturity because God's love is forever concerned that the human being should attain highest possible maturity on earth; He would never withhold an opportunity from a human being which would result in complete maturity. But He knows since eternity the human will's every inclination and protects the soul from complete desertion, i.e. from certain regression if He would not end that earthly life.

For that reason anyone who constantly strives will reach old age while, at the same time, old age is proof of steady higher development even if this is not evident to other people. A long earthly life is always a mercy but even a short life is evidence of God's love, which is forever active although it is not always recognised by the human being....

Amen