• Înapoi

Transfigurarea lui Iisus.... "Tatăl Meu și cu Mine suntem una...."

Problema transfigurării lui Iisus după moartea Sa pe cruce, dacă este soluționată corect, este în același timp și o înțelegere (cunoaștere) a cuvintelor lui Iisus: "Tatăl Meu și Mine suntem una". Dumnezeu S-a oferit ca jertfă prin intermediul unei ființe umane care a învins întreaga umanitate din iubire pentru Dumnezeu și care, prin urmare, și-a modelat sufletul în așa fel încât Dumnezeu a putut să se instaleze în El în toată plinătatea. Forma Sa exterioară, trupul Său, se supunea în totalitate voinței sufletului și era, de asemenea, îndreptat numai spre divin; astfel, toată substanța era spirituală îndreptată spre Dumnezeu, astfel încât nu mai avea nevoie de cursul pământesc de dezvoltare și putea, prin urmare, să intre în împărăția spiritualului în toată perfecțiunea după moartea trupească. Tot spiritualul desăvârșit se unește cu puterea elementară și devine una cu ea prin fuziune intimă. Cursul de dezvoltare al spiritualului, care s-a îndepărtat odată de Dumnezeu, durează o infinitate de timp și va duce de asemenea în sus, în lumea de dincolo, prin nenumărate etape, dar forma exterioară, spiritualul încă mai puțin dezvoltat, va rămâne întotdeauna în urmă și va elibera sufletul, care apoi caută asocierea ca ființă spirituală tocmai cu astfel de ființe mature în lumea de dincolo. Învelișul exterior se dizolvă, iar substanțele spirituale individuale intră din nou în contact cu altele similare pentru a-și continua cursul de dezvoltare..... Trupul lui Iisus, însă, atinsese deja perfecțiunea spirituală în puritatea sa și în activitatea sa de iubire, iar suferința imensă de pe cruce a fost ultimul proces de purificare pentru substanța spirituală devenită formă, astfel încât să se poată alătura sufletului perfect într-o stare complet purificată, astfel încât să nu mai fie obligat să rămână pe Pământ, iar acum spiritul lui Dumnezeu, sufletul și trupul s-au unit, devenind astfel unul singur. Omul Iisus a fost mediatorul între Dumnezeu și omenire.... dar Dumnezeu și Iisus Hristos sunt acum Una.... Nu există două entități care să fie gândite una lângă alta, ci este o singură entitate care primește în sine toată perfecțiunea. Divinitatea lui Iisus nu poate fi imaginată altfel decât ca Divinitatea eternă însăși, Care nu a atașat la Sine decât forma exterioară a ființei umane Iisus, adică ale cărei substanțe spirituale au fost lăsate să se contopească cu puterea elementară pentru că la moartea lui Iisus atinseseră deja gradul de perfecțiune, care este condiția prealabilă pentru cea mai intimă unire cu Dumnezeu....

Trupul lui Iisus a devenit un cuceritor al întregii materii prin disprețuirea plăcerilor pământești și o autodisciplină strictă și, prin urmare, nu a mai fost necesar niciun alt curs de dezvoltare. Toate substanțele spirituale formate în el s-au putut alătura sufletului și în același timp au părăsit valea Pământului pentru a intra pe înălțimile luminii. Prin urmare, lumina cea mai strălucitoare a înconjurat acest suflet de atunci încolo, în consecință trupul și sufletul lui Iisus trebuiau să părăsească Pământul într-o stare transfigurată, căci o ființă care s-a contopit complet cu Dumnezeu trebuia acum să accepte și ea lumina și puterea de la El și astfel să radieze aceasta în același mod ca și Dumnezeirea eternă însăși, căci era acum și ea una cu Dumnezeu, în consecință lumină și putere din belșug. Acest proces de emanație a luminii ar fi rămas altfel ascuns oamenilor, însă dragostea infinită a lui Dumnezeu pentru oameni a permis ca transfigurarea lui Iisus să aibă loc în mod vizibil pentru a le oferi un semn al puterii și gloriei Sale, pentru a întări credința celor care urmau să proclame puterea și gloria Sa în lume și pentru a le oferi oamenilor dovada că Iisus a învins moartea.... că acum nu mai există moarte pentru oamenii care Îl urmează, care se străduiesc să parcurgă aceeași cale pe Pământ. Transfigurarea lui Iisus a fost o chestiune foarte disputată de omenire și a fost în cea mai mare parte respinsă ca fiind o fabulație, deoarece oamenilor le lipsește orice înțelegere spirituală a scopului final al fiecărei ființe.... pentru unirea finală cu Dumnezeu.... pentru a deveni una cu El.... Dar Iisus spune: "Tatăl și Eu suntem una....". Pentru că unirea avusese deja loc în El, sufletul Său fusese modelat în așa fel încât putea să-L primească pe Dumnezeu în sine și, prin urmare, era deja un receptor de lumină și putere de la Dumnezeu, putea deci să învețe toată înțelepciunea și să lucreze prin puterea divină. El era perfect, așa cum Tatăl Său din ceruri era perfect, și putea crea și modela ca El.... Natura Sa era iubire, Cuvintele Sale erau iubire și, prin urmare, El putea lucra în virtutea marii Sale iubiri pentru oameni. Căci tot ceea ce este și se întâmplă este adus doar de iubire.... Viața Sa pământească a fost un șir nesfârșit de minuni fără pompă și splendoare, dar pe care le-a încheiat într-o lumină radiantă.... prin transfigurarea Sa în fața ochilor a lor Săi și urcarea pe culmile gloriei veșnice....

Amin

La Transfiguración de Jesús - "Mi Padre y Yo somos Uno solo ..."

La Transfiguración de Jesús después de Su muerte en la Cruz es la solución, si está bien interpretada, al mismo tiempo también, la explicación verdadera sobre la cuestión de las Palabras de Jesús "Mi Padre y Yo somos Uno solo". Dios Mismo se sacrificó a través de un hombre, quien superó todo lo que era humano por amor a Dios y quien por eso había formado su alma, para que Dios pudiera morar en toda plenitud en El. Su forma exterior. Su cuerpo, obedecía enteramente a la voluntad del alma y que igualmente estaba dirigída unicamente a lo Divino, de modo que toda sustancia estaba ajustada a lo Espíritual en Dios, de tal modo que ya no necesitaba, esa sustancia, pasar por el proceso de evolución, así pues, podía, entrar en el Reino de lo Espíritual en toda perfección, depués de la muerte corporal. Todo lo espiritual perfecto se unifica con la Fuerza Original, y se hace uno con Ella mediante la fusión más íntima en Ella.

La marcha evolutiva de los espíritus que cayeron una vez de Dios (apostasía), dura tiempos infinitos y, también en el otro mundo, pasando por incontables nivels que conducen a lo Alto, más la forma exterior, que está aún poco desarrollada, queda atrás, liberando así al alma, la que entonen, como ser espriritual, busca la unión con los seres igual de maduros en el más allá. Las formas exteriores se disulven y las sustancias espirituales individuales se unen a sus seméjantes para continuar el proceso de evolución.

Mas el cuerpo de Jesús había alcanzado ya la perfección espiritual con su pureza y obras de amor, y los sufrimientos incomensurables en la Cruz fueron el último proceso de purificación para lo espiritual convertido en forma del cuerpo, de tal modo que enteramente puro pudo unirse al alma perfecta, se unieron al Espíritu de Dios, el alma y el cuerpo,es decir, se volvieron Uno. El Hombre Jesús era el Mediador entre Dios y los hombres, pero Dios y Jesucristo es Uno solo, no son dos seres, que se pueda pensar uno junto al otro, sino que es sólo un Ser, quien en sí absorbe todo lo perfecto. La Divinidad de Jesús no es imaginable de otra manera que no sea como la Divinidad eterna Misma. La Cual sólo anexionó la forma exterior del Hombre Jesús en Sí, es decir. Sus sustancias esprirituales se pudieron fundir con la Fuerza Origínal, porque habían alcanzado la perfección al fallecer Jesús, condición previa que es para la unión más intima con Dios.

El cuerpo de Jesús llegó a ser vencedor de toda materia, a causa del desprecio a los gozos terrenales y una rigurosa autodisciplina, y por tanto no necesitaba ninguna clase de evolución más. Todas las substancias espiritualizadas en la forma física de El se agregaban al alma y con ella abandonar la tierra, para ascender en las Alturas de Luz. A partir de ese momento el derredor de Su alma era Luz esplendorosa, por lo que el cuerpo y el alma de Jesús abandonaron la tierra en estado transfigurado, pues un ser, fusionado por completo con Dios, está írradiado de Fuerza y Luz original e irradiarlas como la Misma Divinidad eterna, pues sólo era un Dios, por consiguiente también Luz y Fuerza en toda plenitud.

Este proceso de la emanación de Luz permanece a los hombres si no oculta, pero el Amor infinito de Dios a los hombres, dejó que sucediera visibile la Transfiguración de Jesús, para darles una señal de Su Poder y Gloría, para fortalecer a los que anunciarían Su Poder y Gloría ante el mundo, y dar a los hombres una prueba, de que Jesús venció a la muerte, de que ya no hay más muerte para los hombres que a El le siguen, que se esfuerzan por recorrer Su camino en la tierra.

La Transfiguración de Jesús ha sido para los hombres una cuestión muy discutida, y por lo general rechazada como fábula, porque los hombres carecen de toda comprensión espiritual que es el objetivo final de todo ser, la unión definitiva con Dios, para ser uno con El. Pero Jesús dice: "El Padre y Yo son uno..." Pues en El ya había tenido lugar la unión. Su alma había sido constituída de tal forma, que podía tener a Dios en sí, y era ya perceptiva de la Luz y Fuerza de Dios, y como Dios enseñar en toda Sabiduría y obrar mediante la Fuerza Divina. El era tan perfecto come su Padre en el Cielo perfecto es, y podía crear y formar igual que El. Su Ser era Amor, Sus Palabras eran Amor, y así podía El actuar en virtud de Su gran Amor a los hombres. Ya que todo lo que es y sucede, lo realiza sólo el Amor. Su vida en la tierra era una serie constante de hechos milagrosos, sin pompa ni brillo, sin ostentación, pero que El la concluyó en Luz radiante. Transfigurándose ante los ojos de los suyos y ascendiéndo a lo Alto, a la Gloria Eterna.

Amén