• Zurück

Unterstellen des Willens unter Gottes Willen....

Wer sich freiwillig in die Obhut Meiner Vaterliebe begibt, kann aller Sorgen sich enthoben fühlen, denn Ich übernehme sie nun sowohl irdisch als auch geistig. Sowie er Mich als Vater anerkennt, ist auch sein Wille Mir zugewandt, und Ich habe ihn gewonnen. Doch zur Vollkommenheit muß der Mensch noch auf Erden zu gelangen trachten, und dazu helfe Ich ihm in jeder Weise. Denn durch die Hingabe seines Willens an Mich hat er Mir auch das Recht eingeräumt, auf ihn einzuwirken, was Ich ohne das Eingehen in Meinen Willen nicht kann, d.h. Ich Selbst nicht gegen Mein Gesetz von Ewigkeit vorgehe, demzufolge jedes Wesen seinen freien Willen haben muß, um vollkommen werden zu können. Die Erdenlebensprobe aber ist gewissermaßen schon bestanden mit der freiwilligen Unterstellung seines Willens unter den Meinen, und dann ist Mein Wirken an diesem Menschen unausgesetzte Fürsorge leiblich und geistig, dann kann der Mensch vollvertrauend sein, dann gereichet ihm alles zum Besten, was ihm auch beschieden sei. Der Glaube an Meine Hilfe, die feste Zuversicht, als Kind die Obhut des Vaters zu genießen, wird ihn seinen Erdengang in Ruhe und Sorglosigkeit zurücklegen lassen, und auch die Gewißheit wird er haben, geistig sein Ziel zu erreichen, weil Ich Selbst Mein Kind an der Hand führe und es zu Mir ziehe voller Liebe. Ein jeder erreichet sein Ziel, der an Mich glaubt, also Mich anerkennet und sich Mir voller Liebe unterstellt.... der seinen einstigen Willenswiderstand aufgibt und sich Mir demütig und gehorsam beuget.... Er ist dann wie eine Frucht, die Ich ernten kann und die Ich noch so lange am Baum des Lebens lasse, bis sie reif geworden ist, um Mich dann ihrer Köstlichkeit zu erfreuen, die sich Mir selbst geschenkt hat, daß Meine Liebe sie verzehre....

Amen

Supunerea voinței față de voința lui Dumnezeu....

Oricine se încredințează de bunăvoie în grija iubirii Mele părintești se poate simți eliberat de toate grijile, căci acum le preiau Eu atât pe plan pământesc, cât și spiritual. De îndată ce Mă recunoaște ca Tată, voința lui este și ea îndreptată spre Mine și l-am câștigat. Dar omul trebuie să se străduiască în continuare să atingă perfecțiunea pe Pământ, iar Eu îl voi ajuta în toate modurile. Pentru că, predându-Mi voința sa, el Mi-a acordat și dreptul de a-l influența, ceea ce Eu nu pot face fără să intru în voința Mea, adică Eu Însumi nu Mă împotrivesc legii Mele din veșnicie, potrivit căreia fiecare ființă trebuie să aibă voința sa liberă pentru a deveni perfectă. Dar testul vieții pământești a fost deja trecut, ca să spunem așa, cu subordonarea voluntară a voinței sale față de a Mea, iar apoi lucrarea Mea asupra acestei persoane este o îngrijire fizică și spirituală neîntreruptă, atunci omul poate avea încredere deplină, atunci totul va fi spre binele său, indiferent ce i se acordă. Credința în ajutorul Meu, încrederea fermă de a se bucura de grija Tatălui ca un copil, îi va permite să parcurgă drumul său pământesc în pace și fără griji, și va avea și certitudinea de a-și atinge scopul spiritual, pentru că Eu Însumi Îmi conduc copilul de mână și îl atrag spre Mine plin de iubire. Oricine își atinge țelul său care crede în Mine, deci Mă recunoaște și se supune Mie plin de iubire.... care renunță la rezistența sa anterioară de voință și se supune cu umilință și ascultare Mie.... Atunci el este ca un fruct pe care Eu îl pot culege și pe care îl las încă în pomul vieții până la maturitate pentru a ne bucura apoi de deliciul său, care s-a dăruit Mie pentru ca iubirea Mea să-l consume....

Amin