• Înapoi

Cea mai dificilă sarcină pământească - dar inevitabilă - dacă vrem să obținem viața veșnică

Scopul existenței pământești ca ființă umană.... Considerați-vă existența voastră ca ființe umane doar ca o scurtă secțiune dintr-o perioadă de dezvoltare infinit de lungă, dar de o importanță imensă, pentru că în acest scurt timp trebuie să luați o decizie de voință care vă determină soarta în eternitate.... Pentru că puteți încheia acest proces de dezvoltare, dar îl puteți prelungi din nou pentru o perioadă de timp infinit de lungă, ceea ce înseamnă fericire sau agonie pentru sufletul vostru...., adevăratul Sine al ființei umane...., astfel că voi înșivă luați această decizie în calitate de ființe umane.Voi, oamenii, vă gândiți puțin la acest lucru, dar timpul vieții pământești trece repede și rezultatul acestui lucru are un efect.... Sunteți informați de nenumărate ori despre aceasta și totuși nu acordați prea multă atenție la ceea ce vi se spune, altfel ați trăi conștient și ați face un efort pentru a vă îndrepta spre scopul corect. Dar atunci trebuie să credeți și într-un Dumnezeu și Creator căruia îi datorați existența voastră și trebuie să stabiliți legătura cu El, atunci veți primi și puterea de a vă schimba pe Pământ conform voinței Sale. Trebuie să știți despre acest Dumnezeu și Creator pentru a vă supune Lui și voinței Sale..... Și trebuie să cunoașteți scopul existenței voastre ca ființe umane.... pentru a trăi în mod corespunzător pe Pământ...., adică pentru a atinge scopul pentru care trăiți pe Pământ.... Și nu veți fi lăsați în ignoranță, voința lui Dumnezeu vă va fi făcută cunoscută de fiecare dată, indiferent de modul în care se întâmplă acest lucru. Pentru că Dumnezeu vorbește oamenilor, le vorbește direct, de îndată ce sunt date premisele pentru aceasta..... Sau El le dă oamenilor clarificări prin intermediari.... Cu toate acestea, El nu îi lasă niciodată pe oameni fără să cunoască voința Sa, deoarece prin această cunoaștere ei își pot conduce corect transformarea lor pământească și astfel își pot finaliza dezvoltarea atâta timp cât trăiesc pe Pământ. Totuși, se pot închide în fața oricărei explicații, se pot îndepărta de Dumnezeu, pot deveni necredincioși și nu vor accepta niciun motiv mai profund pentru viața pământească. Ei se pot imagina doar ca locuitori ai unei creații a cărei viață nu este decât un scop în sine, iar acum se ocupă de viața lor doar din acest punct de vedere.... Și atunci nu vor accepta nici voința lui Dumnezeu, care cere o viață de iubire, ci va prevala voința lor, care se bazează doar pe iubirea de sine, care vrea doar să își ofere cea mai mare plăcere posibilă și se va gândi doar la sine, dar niciodată la aproapele său..... Gândirea unei astfel de persoane este complet greșită și nu-și va atinge niciodată scopul pe Pământ dacă nu se schimbă..... Își va trăi viața pământească în zadar și își va pregăti o soartă cumplită pentru sufletul său. Cu toate acestea, nici nu poate fi împiedicat să facă acest lucru, deoarece are liberul arbitru și nu va fi privat în niciun fel nici în ceea ce privește recunoașterea adevărului, deoarece acesta îi va fi întotdeauna transmis într-un fel sau altul, trebuie doar să-și formeze o părere corectă despre el și sufletul său va obține și el beneficiul potrivit. Dar tocmai formarea acestei păreri va fi omisă de către el, mulțumidu-se cu ceea ce poate pricepe cu simțurile sale pământești.... cu lumea și bunurile ei.... și se va lăsa captivat de acestea și nu va face nici un pas înainte în dezvoltarea sa, pentru că îi lipsește orice condiție prealabilă, cum ar fi iubirea și legătura sufletească cu Dumnezeu, prin care ar putea ajunge la realizarea interioară și care atestă voința sa corect orientată..... Cu toate acestea, voința ființei umane este liberă și trebuie să fie liberă și în timpul vieții sale pământești, pentru ca ea să poată lua o decizie și să aibă din nou ocazia de a intra în starea sa inițială și de a redeveni ceea ce a fost la început..... Căci el ar fi veșnic incapabil să atingă beatitudinea supremă dacă ar rămâne o ființă lipsită de libertate și nu ar putea lua de bunăvoie calea spre Dumnezeu, Care îi garantează această beatitudine supremă.... Tot ceea ce a ieșit din Dumnezeu, ca ființă liberă, trebuie să rămână în această libertate și în dorința de a ajunge la Dumnezeu, atunci va fi și va rămâne fericit la nesfârșit.... Ființele create de Dumnezeu și-au pierdut odată această libertate și se aflau într-o stare mizerabilă care a durat veșnicii întregi, dar într-o zi Dumnezeu le va reda această libertate, dar numai în scopul întoarcerii lor finale la El... în scopul de a lua o decizie liberă pentru sau împotriva Lui.... Iată de ce viața pământească ca ființă umană este atât de semnificativă și totuși nu este recunoscută în mod corespunzător.... Adversarul îi va arăta în continuare ființei umane că multe lucruri sunt importante și că merită să se străduiască pentru ele, dar că ființa umană ajunge să aibă o gândire confuză și încearcă doar să ofere confort trupului său, dar ignoră complet sufletul și astfel își ratează scopul vieții pământești. Dar, din nou și din nou, atenția ființei umane va fi ghidată către sensul și scopul existenței pământești. Și într-o zi va trebui să dea socoteală pentru asta, pentru că fiecare persoană va fi mai devreme sau mai târziu informată de faptul că trăiește pe Pământ doar de dragul unui scop.... Oricine încearcă cu seriozitate să înțeleagă acest scop va fi de asemenea luminat, va fi capabil să recunoască o îndrumare înțeleaptă în tot ceea ce-l interesează și, dacă o va urma, va deveni cu adevărat conștient de scopul vieții sale pământești și se va strădui să îl îndeplinească, va trăi responsabil și va învăța în curând să îl recunoască și să îl iubească pe Dumnezeul și Creatorul său..... Și atunci, cu adevărat, nu-și va trăi viața pământească în zadar, se va maturiza lăuntric și va ajunge în curând și la scopul corect: Unirea cu Dumnezeu prin iubire.... El va recunoaște semnificația vieții pământești și va face totul pentru a duce la bun sfârșit o perioadă de dezvoltare, astfel încât să se elibereze de orice formă, de orice robie și să poată intra în împărăția luminii și a fericirii atunci când îi va sosi ceasul.....

Amin

Zweck des Erdendaseins als Mensch....

Betrachtet euer Dasein als Mensch nur als einen kurzen Abschnitt einer endlos langen Entwicklungsperiode, der aber von ungeheurer Bedeutung ist, weil ihr in dieser kurzen Zeit einen Willensentscheid treffen müsset, der euer Los in der Ewigkeit bestimmt.... Denn ihr könnet diesen Entwicklungsgang zu Ende bringen; ihr könnt ihn aber auch wieder endlos verlängern, was für eure Seele.... das eigentliche Ich des Menschen.... Seligkeit oder Qual bedeutet, ihr selbst also als Mensch dies entscheidet. Darüber denket ihr Menschen wenig nach, aber die Zeit des Erdenlebens geht schnell vorüber, und das Ergebnis dessen wirket sich nun aus.... Immer wieder werdet ihr davon in Kenntnis gesetzt, und doch beachtet ihr nur wenig, was euch gesagt wird, ansonsten ihr bewußt leben würdet und ihr euch bemühtet, das rechte Ziel anzustreben. Ihr müsset dann aber auch glauben an einen Gott und Schöpfer, Dem ihr euer Dasein verdanket, und ihr müsset mit Ihm die Bindung herstellen, dann wird euch auch die Kraft zugehen für einen Erdenwandel nach Seinem Willen. Ihr müsset wissen um diesen Gott und Schöpfer, um euch Ihm und Seinem Willen zu unterstellen.... Und ihr müsset wissen, was es mit eurem Dasein als Mensch für eine Bewandtnis hat.... um nun auch zweckentsprechend zu leben auf Erden.... d.h., das Ziel zu erreichen, zwecks dessen ihr auf Erden weilet.... Und ihr werdet darüber nicht in Unkenntnis belassen, es wird euch immer wieder der Wille Gottes kundgetan, ganz gleich, in welcher Weise dies geschieht. Denn Gott spricht zu den Menschen, Er redet sie direkt an, sowie dafür die Voraussetzungen gegeben sind.... Oder Er gibt den Menschen durch Mittler Aufklärung.... Doch niemals lässet Er die Menschen ohne Kenntnis von Seinem Willen, weil sie durch diese Kenntnis ihren Erdenwandel recht führen und also ihre Entwicklung vollenden können, solange sie auf Erden weilen. Doch sie können sich auch jeglicher Aufklärung verschließen, sie können sich entfernen von Gott, glaubenslos werden und keine tieferen Begründungen des Erdenlebens gelten lassen wollen. Sie können sich selbst lediglich als Bewohner einer Schöpfung wähnen, deren Leben nur Selbstzweck ist, und sich nun nur von diesem Blickpunkt aus mit ihrem Leben auseinandersetzen.... Und sie werden dann auch nicht den Willen Gottes gelten lassen, Der ein Liebeleben fordert, sondern ihr eigener Wille wird vorsprechen, der nur auf Eigenliebe beruht, der nur sich selbst den größtmöglichsten Genuß bereiten möchte und immer nur an sich selbst, niemals aber an seinen Nächsten denken wird.... Ein solcher Mensch befindet sich in völlig verkehrtem Denken, und er wird auch nie und nimmer sein Ziel auf Erden erreichen, wenn er sich nicht wandelt.... Er wird sein Erdenleben vergeblich zurücklegen und seiner Seele ein entsetzliches Los bereiten. Er kann aber auch nicht daran gehindert werden, da er freien Willen hat und er auch in keiner Weise benachteiligt wird, was das Erkennen der Wahrheit anbelangt, denn zugetragen wird sie ihm immer irgendwie, und er braucht nur dazu rechte Stellung zu nehmen, und seine Seele wird dann auch den rechten Nutzen daraus ziehen. Aber gerade diese Stellungnahme dazu wird er unterlassen, er wird sich genügen lassen an dem, was er mit irdischen Sinnen fassen kann.... an der Welt und ihren Gütern.... und er wird sich davon gefangennehmen lassen und keinen Schritt vorwärts gehen in seiner Entwicklung, weil jegliche Voraussetzung dafür fehlt, wie Liebe und innige Bindung mit Gott, durch die er zur inneren Erkenntnis kommen könnte und die seinen recht gerichteten Willen bezeuget.... Des Menschen Wille aber ist frei und muß auch frei sein während des Erdenlebens, auf daß er sich entscheiden kann und einmal wieder die Möglichkeit hat, in seinen Urzustand einzugehen und wieder zu werden, was er war im Anbeginn.... Denn er könnte ewiglich nicht zur höchsten Seligkeit gelangen, wenn er ein unfreies Wesen bliebe und nicht von selbst den Weg zu Gott antreten könnte, Der ihm diese höchste Seligkeit garantiert.... Alles, was aus Ihm frei hervorgegangen ist, muß in dieser Freiheit verbleiben und zu Ihm verlangen, dann wird es auch selig sein und bleiben unbegrenzt.... Es hatten die von Gott erschaffenen Wesen diese Freiheit einst hingegeben, und sie waren unglückselig Ewigkeiten hindurch, doch einmal gibt Gott ihnen die Freiheit wieder zurück, doch nur zu dem Zwecke endgültiger Rückkehr zu Ihm.... zu dem Zwecke eines freien Entscheides für oder wider Ihn.... Darum ist das Erdenleben als Mensch so besonders bedeutungsvoll und wird jedoch nicht recht erkannt.... Es wird dem Menschen von seiten des Gegners noch vieles vor Augen gestellt als wichtig und erstrebenswert, daß der Mensch in verwirrtes Denken gerät und er nur seinem Körper das Wohlbehagen zu verschaffen sucht, die Seele aber gänzlich unbeachtet läßt und er dadurch seinen Erdenlebenszweck verfehlt. Aber er wird auch immer wieder aufmerksam gemacht auf den Sinn und Zweck des Erdendaseins. Und er wird sich einmal verantworten müssen, weil es jedem Menschen einmal vorgehalten wird, daß er um eines Zweckes willen auf Erden weilet.... Und wer diesen Zweck ernstlich zu ergründen suchet, der wird auch darüber aufgeklärt werden, er wird in allem, was ihn trifft, eine weise Lenkung erkennen können, und folget er dieser, dann wird ihm wahrlich auch die Erkenntnis kommen um seinen Erdenlebenszweck, und er wird sich bemühen, ihn zu erfüllen, er wird verantwortungsbewußt leben und auch bald seinen Gott und Schöpfer erkennen und lieben lernen.... Und dann lebt er sein Erdenleben wahrlich nicht vergeblich, er wird innerlich ausreifen und auch bald das rechte Ziel erreichen: den Zusammenschluß mit Gott durch die Liebe.... Er wird die Bedeutung des Erdenlebens erkennen und alles tun, um eine Entwicklungsperiode zum Abschluß zu bringen, daß er frei wird von jeglicher Form, von jeglicher Fessel und eingehen kann in das Reich des Lichtes und der Seligkeit, wenn seine Stunde gekommen ist....

Amen