• Înapoi

Soarta chinuitoare a sufletelor în lumea de dincolo....

Oricine s-a dedicat lumii trebuie să se teamă de moarte și se va teme de ea, deoarece ființa umană nu a murit, ci a părăsit sufletul, care nu poate muri și care continuă să existe în împărăția spirituală într-o stare care corespunde vieții sale pământești. Numai atunci sufletul poate intra în viața adevărată, care durează veșnic și este o stare de beatitudine, pentru că acum poate crea în cea mai mare libertate, în lumină și putere, după voința sa, dar care este și voința Mea, pentru că s-a subordonat complet voinței Mele..... Totuși, el poate să locuiască într-o stare chinuitoare în împărăția de dincolo, în întuneric și neputință, dar conștient de el însuși. Atunci se poate vorbi cu siguranță de moarte, dar nu de o stare de pierzanie totală.... Și tocmai în aceasta constă agonia sa, că știe în ce plinătate de putere a trăit pe Pământ, iar acum este neputincios și incapabil de orice cunoaștere.... Faptul că își păstrează conștiința eu-lui înseamnă aceeași agonie sporită pentru el, dar poate ajuta sufletul să iasă din această stare de moarte, să asculte de ajutoarele care îl întâlnesc în împărăția de dincolo și să urmeze instrucțiunile lor, ceea ce duce deja la o ușoară îmbunătățire pentru suflet. Cu toate acestea, este extrem de dificil să determini sufletele să aibă grijă de alte suflete nefericite, deoarece acestea sunt mereu preocupate doar de ele însele, pentru că le lipsește iubirea ca pe Pământ și iubirea de sine este încă predominantă. Totuși, numai prin iubire este posibilă o ascensiune în lumea de dincolo pentru suflet.... Trebuie să primească el însuși mijlocirea iubirii, pe care o simte ca pe o putere, și atunci este posibil să își schimbe voința. Și trebuie să trezească iubirea în sine, acordând atenție și fraților săi de dincolo, care suferă greutăți și fiind dispus să ajute în mică măsură..... Acestea vor fi apoi resimțite de suflet ca un aflux de putere, iar voința de a iubi va fi stimulată, singura care poate elibera sufletul din situația sa agonizantă. Dacă intră în împărăția de dincolo în întuneric spiritual complet, atunci poate dura foarte mult timp până când își dă seama de situația sa nenorocită și tânjește după o îmbunătățire.... Dar de îndată ce i se trezește dorința de a-și schimba starea de moarte, de îndată ce își dă seama că nu mai este pe Pământ și totuși nu a murit, va reflecta asupra situației sale și va încerca să iasă din ea. Iar această voință îl conduce deja către ajutoare, ființe de lumină, care vin la el deghizate și încearcă să îl facă să înțeleagă că și el poate ieși din situația în care se află, dacă are voința de a o face.... Mai ales oamenii complet necredincioși care au plecat de pe Pământ necesită multă mijlocire din partea oamenilor pentru ca ei să adune această voință în lumea de dincolo și să se străduiască pentru o îmbunătățire a situației lor. Căci fiecare rugăciune pentru aceste suflete le transmite putere, iar această putere nu se va pierde niciodată, dacă sufletul lasă în urmă pe Pământ oameni care să își amintească de el prin mijlocire.... De aceea, voi, oamenii, puteți face multe pentru a ajuta aceste suflete să depășească moartea, astfel încât să revină la viață și pe lumea cealaltă.... Atâta timp cât sufletul este conștient de sine, nu-l voi abandona, atâta timp cât este capabil să-și schimbe voința, care atunci nu trebuie decât să se întoarcă la Iisus Hristos și răscumpărarea este sigură și pentru el. Dar dacă se scufundă atât de jos încât nici o scânteie de lumină nu mai ajunge la el, atunci va tinde tot mai mult spre abis și se va împietri din nou, iar acest lucru înseamnă, de asemenea, disoluție și pierderea din nou a conștiinței de sine, înseamnă o nouă izgonire în materie și începutul unei noi perioade de răscumpărare, pentru că nici o ființă nu se va pierde pentru totdeauna.... pentru că nici o ființă nu va rămâne moartă pentru totdeauna, ci odată cu siguranță va reveni la viață, care durează pentru totdeauna. Acele suflete se vor zbate și ele în împărăția de dincolo pentru a nu mai fi nevoite să treacă prin această nouă izgonire, iar fiecare persoană care își amintește cu dragoste de acele suflete este implicată în lucrarea de răscumpărare, iar sufletele îi vor mulțumi veșnic pentru că le-a condus din noaptea morții la lumina zilei..... Căci ceea ce a luat naștere de la Mine ca ființă nu poate pieri, dar numai atunci când această ființă creată poate fi activă în libertate, lumină și putere, ea a prins viață, iar acum nu va mai (poate) fi pierdută veșnic.....

Amin

El agónico destino de las almas en el más allá....

Quien se ha dedicado al mundo debe temer y temerá la muerte, pues el ser humano no ha acabado al morir, sino que le ha dejado el alma, que no puede morir y que ahora sigue existiendo en el reino espiritual en un estado que corresponde a su vida terrenal. Sólo entonces el alma puede entrar en la verdadera vida, que dura para siempre y es un estado de felicidad, porque ahora puede crear con la máxima libertad, con luz y fuerza, según su voluntad, pero que también es Mi voluntad, porque se ha subordinado completamente a Mi voluntad.... Sin embargo, también puede habitar en un estado agónico en el reino del más allá, en la oscuridad y la impotencia y, sin embargo, en la conciencia de sí mismo. Entonces sí se puede hablar de muerte, pero no de un estado de completa inexistencia.... Y precisamente en esto consiste su agonía, en que sabe en qué plenitud de fuerzas vivió en la tierra, y ahora es impotente e incapaz de cualquier logro.... El hecho de que conserve la conciencia del yo significa para ella precisamente una agonía aumentada, pero la autoconciencia también puede ayudar al alma a salir de este estado muerto, a escuchar a los ayudantes que se encuentran con ella en el reino del más allá y también a seguir sus instrucciones, que ya dan como resultado una ligera mejora para el alma. Sin embargo, es extremadamente difícil inducir a las almas a ocuparse de otras almas infelices, porque sólo se preocupan de sí mismas, porque carecen de amor igual que en la tierra y el amor propio sigue siendo predominante. Pero, sólo a través del amor puede ser posible un ascenso en el más allá para el alma.... Ella debe recibir intercesión amorosa, que siente como fuerza, y entonces también es posible que cambie su voluntad. Y debe despertar el amor en sí misma prestando también atención a sus hermanos del más allá que sufren penurias y estar dispuesta a ayudar con pequeñas acciones..... Estas entonces también son sentidas por el alma como una afluencia de fuerza, y se estimulará la voluntad de amar, que es lo único que puede liberar al alma de su agonizante situación. Si entra en el reino del más allá en completa oscuridad espiritual, puede pasar mucho tiempo hasta que sea consciente de su miserable situación y anhele una mejora.... Pero en cuanto se despierte en ella el deseo de cambiar su estado de muerte, en cuanto se dé cuenta de que ya no está en la tierra y sin embargo no ha dejado de existir, también reflexionará sobre su situación e intentará salir de ella. Y ya esta voluntad lleva a que los ayudantes, seres de luz, se acerquen a ella encubiertos y traten de hacerle entender que ella también puede salir de su situación si tiene la voluntad de hacerlo.... Especialmente los seres humanos completamente incrédulos y faltos de fe que han partido de la tierra requieren mucha intercesión desde el lado de la humanidad, de parte de los seres humanos, para que reúnan esta voluntad en el más allá y se esfuercen por mejorar su situación. Porque cada oración por estas almas les transmite fuerza, y esta fuerza nunca se perderá si sólo el alma deja personas en la tierra que la recuerden en intercesión.... Por lo tanto, ustedes, los humanos, pueden hacer mucho para ayudar a estas almas a superar la muerte, de modo que en el otro lado todavía lleguen a vida.... Porque mientras el alma tenga conciencia de sí misma Yo no la abandonaré, porque mientras sea capaz de cambiar su voluntad, sólo tiene que dirigirse a Jesucristo y la redención también está asegurada para ella.... Pero si se hunde tanto que ya no le llega ninguna chispa de luz, entonces se esforzará cada vez más hacia el abismo y se endurecerá de nuevo, y esto significa también la disolución y la pérdida de la conciencia de sí mismo, significa un nuevo destierro en la materia y el comienzo de un nuevo período de redención, porque ningún ser se pierde para siempre.... porque ningún ser permanecerá muerto para siempre sino que con toda certeza una vez llegará de nuevo a la vida, que dura para siempre. En el reino del mas allá también se lucha por estas almas para que ya no tengan que pasar por este nuevo destierro, y toda persona que recuerde con amor a esas almas está implicada en la obra de la redención, y las almas le agradecerán eternamente que las haya sacado de la noche de la muerte a la luz del día..... Porque lo que una vez se originó en Mí como ser no puede dejar de existir, pero sólo cuando este ser creado puede ser activo en libertad, luz y fuerza ha llegado a la vida que, (el) ahora ya eternamente no se pierde (puede perder)....

Amén