• Înapoi

Atitudinea corectă față de lucrarea de răscumpărare....

Răstignirea lui Iisus a fost actul de ispășire pentru păcatele întregii omeniri. El a luat asupra Sa toate păcatele oamenilor atunci când a mers pe calea crucii, căci fizic și spiritual a suferit de nedescris, deoarece vina păcatului pe care voia să o răscumpere era nespus de mare. Era păcatul primordial al apostaziei ființelor spirituale față de Dumnezeu, pe care oamenii nu ar fi putut niciodată să îl ispășească singuri, și era păcatul pe care toți oamenii îl comit în viața pământească.... Cu toate acestea, El a oferit jertfa de pe cruce în dragoste pentru a-i răscumpăra pe oameni. Nici o ființă umană nu este conștientă de amploarea acestui act de milă și nici o ființă umană nu poate aprecia în timpul vieții pământești ce har nemaiîntâlnit înseamnă faptul că se poate întoarce la Iisus Hristos pentru iertarea marii sale vinovății. Căci numai această iertare îi deschide poarta împărăției luminii, pentru că o ființă împovărată de vină nu poate intra niciodată în această împărăție, pentru că ar trebui să rămână pentru totdeauna în împărăția întunericului dacă nu ar avea această iertare prin Iisus Hristos.... Și nici o ființă umană nu poate măsura chinul și durerea pe care a suferit-o ființa umană Iisus pentru omenirea păcătoasă, care nu s-a încheiat decât prin cea mai amară moarte pe cruce.... Nici o ființă umană nu poate măsura suferința și umilința pe care Și-a asumat-o din dragoste pentru semenii Săi, pe care îi știa în cea mai profundă nevoie spirituală.... El a vrut să înlăture această mare adversitate de la oameni, a vrut să le netezească drumul spre Tatăl pentru ei, care erau frații Săi căzuți, a vrut să le răscumpere vina păcatului, pentru că pentru aceasta era nevoie de "dreptatea" lui Dumnezeu, că s-a făcut ispășire pentru această vină a păcatului. Dar oamenii trebuie să recunoască actul Său de mântuire.... ei trebuie să dorească ca El să moară și pentru ei, ei înșiși trebuie să-și mărturisească vina în fața Lui și să-I ceară iertare.... Aceasta este tot ceea ce li se cere pentru ca apoi să fie și ei eliberați de păcatul lor, pentru a avea din nou dreptul la Împărăția spirituală, unde există libertate, lumină și fericire.... Recunoașterea lui Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin, și luarea pe cont propriu a căii către El.... este tot ceea ce li se cere oamenilor, dar pe care fiecare persoană trebuie, de asemenea, să o facă de bunăvoie, pentru a face parte dintre cei răscumpărați pentru care El și-a vărsat sângele.... Actul de mântuire a avut loc pentru toți oamenii din trecut, prezent și viitor.... Dar propria voință liberă este necesară pentru ca ființa umană însăși să se elibereze de vina păcatului, altfel întreaga lume spirituală ar fi răscumpărată brusc și ar face de asemenea superfluă viața pe Pământ dacă ar exista doar suflete "răscumpărate" după moartea de pe cruce.... Liberul arbitru nu este eliminat pentru această răscumpărare și, prin urmare, însăși ființa umană trebuie să dorească ca Iisus să îl răscumpere și pe el prin moartea Sa.... El trebuie să vrea să facă parte dintre cei răscumpărați și astfel să I-o ceară în mod conștient. Și toți oamenii ar trebui să înțeleagă că ei înșiși trebuie să aibă mai întâi atitudinea corectă față de El, Răscumpărătorul divin.... ei trebuie să creadă în El și să se unească cu El în gând, trebuie să se roage Lui pentru ca El să-i salveze, pentru ca El să-i elibereze de păcat și de consecințele lui.... Și, prin urmare, ei trebuie să-L recunoască. Dar atunci vor avea o credință vie și astfel și atitudinea corectă față de El, și atunci vor face parte și ei din cei pentru care sângele Său a curs pe cruce. Fără El și fără răscumpărarea Sa, însă, ființa umană va rămâne în întuneric, va rămâne în împărăția care aparține adversarului lui Dumnezeu, nu va avea nicio legătură cu Dumnezeu Care S-a întrupat în Iisus, va fi în afara celor pentru care Iisus a murit pe cruce. Și atunci el nu va putea fi salvat nici de adversitatea spirituală, atunci se va prăbuși sub povara păcatului și nu va putea învia fără ajutor.... Căci numai Răscumpărătorul divin Iisus Hristos îl poate elibera de vinovăția sa....

Amin

Atitude certa para o trabalho de redenção....

A crucificação de Jesus foi o ato de expiação pelos pecados de toda a humanidade. Ele levou sobre Si todos os pecados da humanidade quando percorreu o caminho da cruz, pois Ele sofreu de forma indescritível tanto física como espiritualmente, porque a culpa do pecado que Ele queria redimir era grande demais. Foi o pecado original da apostasia de Deus dos seres espirituais que as pessoas nunca teriam sido capazes de expiar por si mesmas, e foi o pecado que todas as pessoas cometem na vida terrena.... No entanto, Ele ofereceu o sacrifício na cruz com amor, a fim de redimir as pessoas. Nenhum ser humano está consciente da magnitude deste ato de misericórdia, e nenhum ser humano pode apreciar durante a vida terrena o que a graça inaudita significa que ele pode recorrer a Jesus Cristo para o perdão de sua grande culpa. Porque só este perdão lhe abre a porta do reino da luz, porque um ser carregado de culpa nunca pode entrar nesse reino, porque teria de permanecer para sempre no reino das trevas se não tivesse este perdão através de Jesus Cristo.... E nenhum ser humano pode medir o tormento e a dor que o homem Jesus sofreu pela humanidade pecaminosa, que só terminou com a morte mais amarga na cruz.... Nenhum ser humano pode medir o sofrimento e a humilhação que Ele tomou sobre Si por amor aos Seus semelhantes, que Ele sabia estar em profunda necessidade espiritual.... Ele queria remover esta grande adversidade das pessoas, Ele queria suavizar o caminho para o Pai por eles, que eram seus irmãos caídos, Ele queria redimir sua culpa de pecado porque isso exigia a "justiça" de Deus, que a expiação fosse feita por esta culpa de pecado. Mas as pessoas têm de reconhecer o Seu acto de Salvação.... eles também devem querer que Ele morra por eles, eles mesmos devem confessar sua culpa diante dEle e pedir-Lhe perdão.... Isto é tudo o que lhes é exigido para depois também serem libertados da sua pecaminosidade, a fim de terem novamente direito ao reino espiritual, onde há liberdade, luz e felicidade.... Reconhecer Jesus Cristo, o divino Redentor, e tomar o caminho para Ele.... é tudo o que se exige das pessoas, mas que cada pessoa também tem de fazer de livre vontade para pertencer aos redimidos pelos quais Ele derramou o seu sangue.... O ato de Salvação aconteceu para todas as pessoas do passado, do presente e do futuro.... Mas a própria livre vontade é necessária para que o próprio ser humano se liberte da sua culpa de pecado, caso contrário todo o mundo espiritual seria redimido abruptamente e também tornaria supérflua uma vida na Terra se só houvesse almas 'redimidas' após a morte da cruz.... O livre arbítrio não é eliminado para esta redenção, e assim o próprio ser humano deve querer que Jesus também o redima através da Sua morte.... Ele tem que querer pertencer aos redimidos e assim pedir-Lhe conscientemente por isso. E todas as pessoas devem compreender que elas próprias devem ter a atitude certa em relação a Ele, o divino Redentor.... devem crer Nele e unir-se a Ele em pensamento, devem orar a Ele para que Ele os salve, para que Ele os liberte do pecado e das suas consequências.... E, portanto, eles devem reconhecê-lo. Mas então eles terão uma fé viva e, portanto, também a atitude correta em relação a Ele, e então eles também pertencerão àqueles para quem o Seu sangue correu na cruz. Sem Ele e Sua redenção, porém, o ser humano permanecerá nas trevas, permanecerá no reino que pertence ao adversário de Deus, não terá conexão com Deus que se encarnou em Jesus, estará fora daqueles pelos quais Jesus morreu na cruz. E então ele também não pode ser salvo da adversidade espiritual, então ele cairá sob o peso do pecado e será incapaz de se levantar novamente sem ajuda.... Pois só o divino Redentor Jesus Cristo pode libertá-lo da sua culpa...._>Amém