• Înapoi

Soarta sufletului după moartea trupului....

După moarte intrați într-o lume complet diferită de cea a Pământului, dar voi înșivă aveți ocazia pe Pământ să vă modelați această lume astfel încât să vă facă fericiți și să o schimbați cu plăcere pentru viața de pe acest Pământ. Căci puteți dobândi pentru voi înșivă o împărăție de lumină și fericire dacă modul vostru de viață pe Pământ este adecvat, dacă faceți o muncă sufletească sârguincioasă și adunați bunuri pentru împărăția spirituală. Atunci lumea în care veți intra va fi cu adevărat o împărăție a fericirii pentru voi, nu veți putea scăpa de bucurie și uimire și nu veți dori niciodată să vă întoarceți pe Pământ dacă acest lucru ar fi în limitele posibilităților. Prin urmare, creați pentru voi înșivă lumea care vă va primi după moartea trupului.... Și, prin urmare, ar trebui să trăiți în mod responsabil pe acest Pământ. Căci puteți intra și într-o împărăție întunecată sau pustie, în care vă simțiți nefericiți și pe care totuși nu o puteți părăsi după bunul plac, pentru că este împărăția la care voința voastră liberă a aspirat atâta timp cât ați trăit pe Pământ. Aceasta a fost și treaba voastră, a fost și voința voastră, căci modul vostru de viață pe Pământ a fost de așa natură încât nu vă putea merita o altă soartă în împărăția spirituală decât în chin și robie, în întuneric și slăbiciune. Dar, în orice caz, intrați într-o altă lume, o împărăție care este spirituală, unde toate bunurile pământești au fost pierdute pentru voi, unde găsiți doar ceea ce ați dobândit spiritual pe Pământ. Și, prin urmare, este o stare îngrozitoare pentru astfel de suflete care nu au dobândit bunuri spirituale, care s-au străduit doar să dobândească bunuri pământești și care, prin urmare, intră în împărăția de dincolo complet lipsiți de bunuri, unde acum este extrem de dificil să dobândească bunuri spirituale, chiar dacă acest lucru nu este imposibil. Căci lumea în care locuiesc acum este în conformitate cu starea lor sufletească. Pentru suflet, aceasta poate însemna o rătăcire neîncetată prin locuri aride și sterpe, unde nu găsește nici cel mai mic lucru care să-i satisfacă foamea, care chinuie constant astfel de suflete.... care nu pot fi satisfăcute decât cu daruri de iubire.... cu aportul de putere dobândit prin mijlocirea plină de iubire pentru astfel de suflete. De aceea, sufletul care este urmat de gânduri bune dincolo de mormânt și care a făcut fapte bune pe Pământ, care acum îl urmează în veșnicie, trebuie deja numit binecuvântat..... Dar sărace și nevoiașe sunt sufletele care nu au câștigat iubirea pe Pământ din partea semenilor lor, care sunt urmărite de gânduri mai neplăcute și care au de suferit din cauza acestor gânduri chiar mai mult decât vă puteți imagina voi, oamenii de pe Pământ. De aceea, lăsați întotdeauna gândurile bune să-i urmeze pe toți cei plecați în eternitate, aveți milă de ei și ajutați-i să găsească drumul spre ieșirea din primul întuneric, nu-i lăsați niciodată singuri, ci oferiți-le adesea amintirea voastră care le va face bine și pe care o vor simți ca pe un aflux de putere, ca pe un mic ajutor pe drumul spre înalt pe care nu-l pot lua decât dacă acest ajutor le este acordat. Sufletul își creează singur soarta care îl așteaptă în împărăția de dincolo, iar faptul că aceasta va fi una frumoasă și fericită este motivul pentru care ar trebui să fiți încă activi pe Pământ, să dobândiți bunuri spirituale și să realizați în permanență lucrări de iubire, căci astfel de lucrări vă vor însoți întotdeauna în eternitate și vor constitui pentru voi o bogăție spirituală cu care puteți lucra pentru fericirea voastră și a altor suflete.... cu ajutorul cărora vă puteți spori mereu fericirea și puteți da putere altor suflete pentru ca și ele să-și poată ghida pașii spre înălțare și să devină într-o zi fericite.... chiar dacă această ascensiune va necesita multă forță și efort, dar este totuși posibil ca ele să urce dacă sunt de bunăvoință, doar dacă găsesc ajutor din partea prietenilor lor spirituali și a oamenilor de pe Pământ care își amintesc mereu de astfel de suflete prin mijlocire....

Amin

Het lot van de ziel na de dood van het lichaam

Na uw dood betreedt u een geheel andere wereld dan deze aarde is. Maar uzelf heeft op aarde de mogelijkheid die wereld voor uzelf te vormen, zodat u er gelukkig in bent en u haar graag verruilt voor het leven op deze aarde. Want u kunt voor uzelf een rijk van licht en zaligheid verwerven, als uw levenswandel op aarde daarmee in overeenstemming is. Als u ijverig aan uw ziel arbeidt en u rijkdommen verzamelt voor het geestelijke rijk, zal de wereld die u betreedt voor u waarlijk een rijk van zaligheid zijn. U zult niet kunnen ophouden te jubelen en u te verwonderen, en nimmermeer zou u op de aarde willen terugkeren - als dat eventueel mogelijk zou zijn.

U schept u dus zelf de wereld die u opneemt na uw lichamelijke dood, daarom moet u bewust van uw verantwoording op deze aarde uw leven leiden. Want u kunt net zo goed een rijk binnen gaan dat duister of woest is, waarin u zich ongelukkig voelt en dat u toch niet naar believen verlaten kunt, omdat dat het rijk is dat uw vrije wil nastreefde zolang u op de aarde verbleef. Dit was eveneens uw eigen zaak, het was uw eigen wil, want uw levenswandel op aarde was zo dat die u geen ander lot in het geestelijke rijk kon bezorgen dan ellende en gebondenheid in duisternis en zwakheid.

Maar in ieder geval betreedt u een andere wereld, een rijk dat geestelijk is, waar u alle aardse goederen bent kwijtgeraakt, waar u alleen dat aantreft wat u zich op aarde geestelijk heeft verworven. En daarom is het een vreselijke toestand voor die zielen die zich helemaal geen geestelijke bezittingen verwierven. Die zich alleen maar om aardse goederen bekommerden en daardoor geheel arm het rijk hierna ingaan, waar het nu buitengewoon moeilijk is geestelijke goederen te verkrijgen - hoewel ook dit niet onmogelijk is.

Want de wereld waarin zij dan verblijven is van dien aard, dat ze in overeenstemming is met de toestand van hun ziel. Ze kan voor de ziel een onophoudelijk dwalen door woeste, dorre plaatsen betekenen waar zij niet het geringste aantreft om de honger die zulke zielen gedurig kwelt, te stillen, en die alleen gelenigd kan worden door gaven van liefde en door toevoer van kracht, die door liefdevolle voorspraak voor zulke zielen verkregen wordt. Daarom is die ziel al zalig te noemen die, over het graf heen, door goede gedachten wordt gevolgd en die op de aarde goede werken heeft gedaan - die haar nu volgen in de eeuwigheid.

Maar arm en behoeftig zijn de zielen die zich op aarde geen liefde verworven hebben bij hun medemensen, die door meer kwade gedachten gevolgd worden en die onder die gedachten veel meer te lijden hebben dan u mensen op aarde zich dit voor kunt stellen. Daarom, zend alle gestorvenen steeds goede gedachten achterna in de eeuwigheid, erbarm u over hen en help hen opdat zij uit de eerste duisternis een uitweg vinden. Laat hen niet alleen maar denk vaak aan hen, dat zal hun goed doen en dat zullen zij als een toevoer van kracht ervaren, als een steuntje op de weg naar boven - die zij alleen maar kunnen betreden als hun die hulp gegeven wordt.

De ziel schept zichzelf haar eigen lot, dat haar daarginds wacht in het rijk hierna en u moet er op aarde al voor zorgen dat het een aangenaam gelukkig lot is. U moet zich derhalve geestelijke rijkdommen verwerven en zonder ophouden werken van liefde verrichten, want die zullen u steeds begeleiden door de gehele eeuwigheid en voor u een geestelijke rijkdom betekenen waarmee u voor uw eigen geluk en dat van andere zielen kunt arbeiden. Waarmee u altijd uw zaligheid kunt verhogen en andere zielen kracht kunt doen toekomen, zodat zij ook hun schreden opwaarts richten en eens zalig kunnen worden. Al zal deze gang naar boven veel kracht en moeite van hen eisen, toch is het met goede wil voor hen mogelijk boven aan te komen, als zij maar hulp vinden bij hun geestelijke vrienden en bij die mensen op aarde die in hun voorbede zulke zielen altijd gedenken.

Amen