• Înapoi

Transformarea ființei....

Nu trebuie să uitați că iubirea eternă v-a chemat la viață, că voi înșivă ați fost, prin urmare, iubire ca ființă primordială, ca și Mine Însumi, și că trebuie să vă întoarceți din nou la ființa voastră primordială, de care v-ați îndepărtat, adică v-ați transformat în opusul ei. Și, de asemenea, transformarea în iubire trebuie să aibă loc din nou, deoarece nu puteți rămâne separați de Mine la nesfârșit și, prin urmare, activitatea și domnia Mea vor avea întotdeauna ca scop să vă readucă în starea în care vă aflați la început. Natura Mea este iubirea, numai iubirea putea să radieze din Mine și, ca ființă, de asemenea, să fie destinată să lucreze în iubire. Dar atunci trebuia să lucreze și în voința Mea și, atâta timp cât acest lucru era valabil, ființele erau și ele unite intim cu Mine, erau în permanență pătrunse de forța iubirii Mele și erau, prin urmare, ființe asemenea Mie. Cu toate acestea, ele nu au rămas astfel.... ele și-au întors voința împotriva Mea și au folosit puterea iubirii care curgea spre ele pentru a lucra împotriva voinței Mele. Încet-încet s-au îndepărtat de Mine, iar orice îndepărtare a însemnat și o slăbire a rezervei de putere, care a devenit din ce în ce mai mică, deoarece ființele însele au respins-o în aroganță și gândire greșită. Pentru că odată cu rezistența lor au pierdut și lumina cunoașterii, au căzut în abis unde întunericul tot mai dens le-a învăluit, s-au întărit în substanța lor spirituală și au devenit materie rigidă pe care doar voința Mea a schimbat-o din nou și le-a permis să devină creații în care ar trebui să renunțe la rezistența lor. Prin urmare, ele trebuie să treacă printr-o stare în care rămân într-o totală neputință pentru a putea fi trezite din nou la viață într-o zi și astfel, conform voinței Mele, să anime creații în care are loc acest proces lent de maturizare. Acesta este timpul voinței "legate", când doar voința Mea se aplică și ființa își îndeplinește, prin urmare, destinul într-o stare de constrângere până când va ajunge la maturitatea în care liberul arbitru îi poate fi redat din nou. Căci într-o zi trebuie să dovediți din nou că ați apărut din "iubire". Și într-o zi iubirea trebuie să izbucnească din nou liber în voi înșivă și să vă împingă spre Mine, într-o zi trebuie să solicitați din nou de bunăvoie puterea iubirii de la Mine și să vă uniți cu Mine printr-o viață de iubire, ceea ce se va întâmpla în timpul vieții voastre pe acest Pământ. Dar atunci se va fi realizat și procesul de reintegrare în Mine, atunci substanța spirituală, care a fost creată cândva din iubirea Mea în conformitate cu voința Mea, se va fi întors de bunăvoie în starea în care și-a asumat din nou natura sa inițială și va deveni perfectă în liberul arbitru, așa cum a fost creată cândva prin voința Mea.... Atunci va fi fost îndeplinită lucrarea pe care Mi-am propus să o fac atunci când v-am creat, pentru a vă face copiii Mei, pe care nu am putut să-i creez din cauza libertății voinței, dar pe care fiecare ființă trebuie să o realizeze ea însăși pentru a fi apoi fericită la nesfârșit în eternitate....

Amin

Rückwandlung des Wesens....

Ihr dürfet nicht vergessen, daß euch die Ewige Liebe ins Leben rief, daß ihr selbst daher als Urwesen Liebe waret wie Ich Selbst und daß ihr zu eurem Urwesen wieder zurückkehren müsset, von dem ihr euch also entfernt hattet, d.h. ihr euch selbst wandeltet ins Gegenteil. Und ebenso muß die Rückwandlung zur Liebe wieder stattfinden, denn ewiglich könnet ihr nicht von Mir getrennt bleiben, und ewiglich wird daher Mein Wirken und Walten dahin gehen, euch wieder in den Zustand zu versetzen, in dem ihr waret im Anbeginn. Mein Wesen ist Liebe, aus Mir konnte nur Liebe ausstrahlen und als Wesenhaftes gleichfalls zum Wirken in Liebe bestimmt sein. Dann aber mußte es auch in Meinem Willen wirken, und solange dies der Fall war, waren die Wesen auch inniglich mit Mir verbunden, sie wurden unausgesetzt von Meiner Liebekraft durchstrahlt und waren sonach Mir-gleiche Wesen. Doch sie blieben es nicht.... sie wendeten ihren Willen gegen Mich und nützten die ihnen zuströmende Liebekraft zum Wirken entgegen Meinem Willen. Sie entfernten sich langsam von Mir, und jegliche Entfernung bedeutete auch geschwächte Kraftzufuhr, die immer weniger wurde, weil die Wesen selbst sie in Überheblichkeit und falschem Denken ablehnten. Denn mit ihrem Widerstand verloren sie auch das Licht der Erkenntnis, sie fielen in die Tiefe, wo immer dichtere Finsternis sie umfing, sie verhärteten in ihrer geistigen Substanz und wurden zu starrer Substanz, die erst Mein Wille wieder wandelte und zu Schöpfungen werden ließ, in denen sie ihren Widerstand aufgeben sollen. Sie müssen also einen Zustand durchmachen, wo sie in völliger Kraftlosigkeit verharren, um einmal wieder zum Leben erweckt werden zu können, und darum nach Meinem Willen Schöpfungen beleben, in denen dieser langsame Reifeprozeß vor sich geht. Es ist dies die Zeit "gebundenen" Willens, wo nur Mein Wille gilt und das Wesen also im Mußzustand seiner Bestimmung nachkommt, bis es die Reife erreicht hat, daß ihm der freie Wille wieder zurückgegeben werden kann. Denn einmal muß es sich wieder erweisen, daß ihr aus der "Liebe" hervorgegangen seid. Und einmal muß in euch selbst wieder frei die Liebe aufflammen und zu Mir hindrängen, einmal müsset ihr die Liebekraft aus Mir wieder freiwillig anfordern und euch durch ein Liebeleben mit Mir zusammenschließen, was während der Zeit eures Wandels auf dieser Erde geschehen soll. Dann aber ist auch der Prozeß der Rückgliederung an Mich vollzogen, dann ist das Wesenhafte, das einst aus Meiner Liebe nach Meinem Willen erschaffen wurde, freiwillig in den Zustand zurückgekehrt, wo es sein Urwesen wieder angenommen hat und nun im freien Willen vollkommen wurde, wie es einst Mein Wille geschaffen hatte.... Dann ist das Werk vollendet, das Ich Mir vorgenommen habe bei eurer Erschaffung, euch zu Meinen Kindern zu machen, die Ich nicht erschaffen konnte, der Freiheit des Willens wegen, sondern das ein jedes Wesen selbst erreichen muß, um dann aber endlos selig zu sein in Ewigkeit....

Amen