• Înapoi

Iluminarea ucenicilor numai după moartea lui Iisus pe cruce....

Mai am încă multe să vă spun, dar voi nu le înțelegeți.... De câte ori le-am spus aceste cuvinte ucenicilor Mei, care erau în permanență în jurul Meu și totuși, de multe ori, nu puteau înțelege cine le vorbea și în ce relație se aflau cu Cel care le vorbea.... Dar ei nu erau încă iluminați de Spiritul Meu.... Iar ei nu puteau primi spiritul Meu decât după ce am oferit jertfa de pe cruce pentru întreaga omenire. Dar ar fi fost de asemenea destul de inutil să le prezint în prealabil discipolilor Mei cea mai profundă înțelepciune, chiar dacă munca preliminară pentru aceasta a fost cu siguranță făcută de Mine. Căci sarcina lor consta doar în a merge în lume și a vesti oamenilor Evanghelia iubirii, informându-i despre Mine și despre actul Meu de Mântuire, căci acesta era cel mai important lucru pentru toți oamenii, ca ei să vadă în Mine pe Mântuitorul de păcat și de moarte, pe Cel care singur îi putea elibera din noaptea morții. Ceea ce ucenicii Mei trebuiau să știe pentru această slujbă de învățătură le-a fost revelat prin Spiritul Meu și, prin urmare, ei au putut să își îndeplinească corect slujba de învățătură, au putut să ofere lumină oamenilor care o cereau și ei înșiși au putut, de asemenea, să privească în mod strălucit uneori și să dobândească o înțelegere a împărăției spirituale.... Pentru că ei au fost, de asemenea, instruiți din acea împărăție, au fost în contact cu Mine și cu lumea luminii și, prin urmare, au fost, de asemenea, luminoși și clari în interiorul lor.... Ei M-au recunoscut ca fiind Dumnezeul lor și Creatorul veșniciei, ca Tatăl lor care a coborât la copiii Săi pentru a le aduce ajutor în cele mai mari adversități spirituale. Dar ei au avut această cunoaștere deplină doar după revărsarea spiritului, după înălțarea Mea la Cer.... Cât timp am trăit Eu Însumi printre ei, ei M-au considerat încă o ființă umană, deși Divinitatea din Mine se exprima în mod constant, atât în discursuri, cât și în operele omului Iisus. Și trebuia să fie așa, ei trebuiau să-Mi poată urmări viața pământească în deplină imparțialitate până la moartea Mea, pentru că și ei erau ființe libere, care nu aveau voie să fie determinate de niciun fel de constrângere spirituală în gândurile, intențiile și acțiunile lor. Și, prin urmare, totul nu le-ar fi putut fi revelat înainte de revărsarea spiritului, pentru că i-ar fi zdrobit, adică intelectul lor nu ar fi fost capabil să proceseze acest lucru și nici ei nu ar fi putut deveni vestitori adecvați ai învățăturii Mele de iubire, care erau meniți să umble printre oameni ca ființe umane și, de asemenea, nu li s-a permis să le ofere nici o dovadă ca să le forțeze credința. Eu îi cunoșteam pe ucenicii Mei, le cunoșteam starea de maturitate și le dădeam întotdeauna ceea ce erau capabili să înțeleagă.... dar apoi cunoașterea le-a venit într-o clipă, când spiritul Meu s-a revărsat asupra acestor ucenici. Și astfel, fiecare persoană va fi instruită atunci când Eu Însumi voi putea aprinde lumina în ea, și numai atunci îi vor fi accesibile înțelepciuni și mai profunde pentru care înainte nu avea înțelegere. Cu toate acestea, voi, ucenicii Mei din ultimele zile, ar trebui să duceți cunoștințele pe care le primiți în lume din nou, pentru că ele pot contribui la dorința unei persoane pentru spiritul Meu.... Dar numai atunci îl va face fericit cunoașterea pe care, cu siguranță, a primit-o cu intelectul înainte, dar care trebuie să ajungă mai întâi la inima sa pentru a prinde viață atunci când lumina cunoașterii se aprinde în el.... Și de aceea ar trebui să proclamați întotdeauna învățătura Mea despre iubire mai întâi, căci numai iubirea Îmi face posibilă revărsarea spiritului Meu, numai iubirea aprinde lumina, căci iubirea însăși este lumina eternității și oricine se află în această lumină a scăpat cu adevărat de noapte, toate secretele i se dezvăluie, căci Eu Însumi Mă dezvălui lui și el va fi fericit....

Amin

Verlichting van de discipelen pas na de kruisdood van Jezus

Ik heb u nog veel te zeggen, maar u kunt het niet bevatten.

Hoe vaak sprak Ik deze woorden tot mijn discipelen die wel voortdurend rondom Mij waren en toch vaak niet konden begrijpen Wie er met hen sprak en in welke verhouding ze tot Mij stonden - tot Degene die tot hen sprak.

Maar ze waren nog niet door mijn geest verlicht.

En mijn geest konden ze pas ontvangen nadat Ik het kruisoffer had gebracht voor de gehele mensheid. Maar het zou ook helemaal doelloos zijn geweest, mijn leerlingen al tevoren met de diepste wijsheid bekend te maken, ofschoon het voorbereidende werk daarvoor wel door Mij werd verricht. Want hun taak bestond alleen daarin, de wereld in te trekken en de mensen het evangelie van de liefde te verkondigen en ze in kennis te stellen van Mij en mijn verlossingswerk. Want dit was het belangrijkste voor alle mensen, dat ze in Mij de Redder zagen van zonde en dood, die Ene die alleen hen kon bevrijden uit de nacht van de dood. Dat wat mijn leerlingen voor dit ambt als leraar moesten weten, werd hun door mijn geest geopenbaard. En daarom konden ze hun ambt als leraar juist uitoefenen. Ze konden de mensen die dat verlangden opheldering geven. En zij zelf konden soms ook helder schouwen en een blik werpen in het rijk van de geest.

Want ze werden ook vanuit dat rijk onderricht. Ze stonden in verbinding met Mij en de lichtvolle wereld. En bijgevolg was het ook in hen zelf licht en helder.

Ze zagen Mij als hun God en Schepper van eeuwigheid, als hun Vader die tot Zijn kinderen was afgedaald om hun hulp te bieden in de grootste geestelijke nood. Maar dit volledige inzicht hadden ze pas na het uitgieten van de geest, na mijn hemelvaart.

Zolang Ik zelf onder hen verkeerde, beschouwden ze Mij toch als mens, ofschoon de Godheid zich vanuit Mij voortdurend uitte, zowel in spreken als ook in de werken van de mens Jezus. En dit moest zo zijn. Ze moesten in volledige onbevangenheid mijn wandel op aarde kunnen volgen tot aan mijn dood. Want ook zij waren vrije wezens van wie het denken, willen en handelen door geen enkele geestelijke dwang bepaald mochten worden. En daarom kon hun ook niet vóór het uitgieten van de Geest alles worden geopenbaard, omdat ze daar op zouden zijn stukgelopen, dat wil zeggen: hun verstand zou het niet hebben kunnen verwerken. En zij zouden ook geen deugdelijke verkondigers van mijn liefdesleer hebben kunnen worden, die als mens midden onder de mensen moesten gaan en hun evenmin tot geloof dwingende bewijzen zouden hebben mogen leveren. Ik kende mijn leerlingen. Ik was op de hoogte van de toestand van hun rijpheid en Ik gaf hun steeds dat wat ze konden bevatten. Maar het inzicht kwam bij hen in een flits, toen mijn geest zich over deze discipelen uitgoot. En zo zal ieder mens worden onderricht, wanneer Ik zelf het licht in hem kan ontsteken. En pas dan zullen hem ook diepere wijsheden kunnen worden ontsloten, waar hij voordien geen begrip voor heeft. Toch moet u, mijn leerlingen van de eindtijd, het weten dat u zelf ontvangt, weer uitdragen in de wereld. Want het kan ertoe bijdragen dat iemand wordt overvallen door het verlangen naar mijn geest.

Het weten dat hij tevoren wel met het verstand opnam, maar dat eerst tot het hart moet doordringen om levend te worden, zal hem echter pas dan gelukkig maken, wanneer in hem het licht van het inzicht wordt ontsloten.

En daarom moet u steeds als voornaamste mijn liefdesleer verkondigen. Want alleen de liefde maakt het mogelijk dat Ik mijn geest kan uitgieten. Alleen de liefde ontsteekt het licht, want de Liefde is zelf het Licht van eeuwigheid. En wie in dit Licht staat, die is waarlijk de nacht ontvlucht. Alle geheimen worden hem onthuld, want Ik zelf openbaar Me aan hem en hij zal gelukzalig zijn.

Amen