• Înapoi

Școala pământeană a spiritului.... Mijloace pentru un scop.... Un scop în sine....

Considerați Pământul doar ca pe o școală a spiritului, ca pe o stație de maturizare a sufletului vostru, care mai trebuie să treacă printr-o școală înainte de a intra în împărăția spirituală. Nu puteți fi neapărat modelați în așa fel încât să fiți potriviți pentru împărăția spirituală; trebuie să realizați voi înșivă această transformare.... Iar viața pământească v-a fost dată în acest scop.... Cu toate acestea, voi, oamenii, nu recunoașteți scopul și țelul vieții pământești.... o evaluați într-o altă direcție, căutați doar să obțineți avantaje pentru trup și nu vă gândiți la sufletul vostru.... considerați Pământul ca pe un scop în sine, în timp ce el este doar un mijloc pentru a ajunge la un scop.... mijlocul de a aduce maturitatea finală a spiritualului.

A trece testul voinței este sarcina reală pe care trebuie să o îndepliniți în viața pământească, dar care trebuie trecut în toată libertatea, motiv pentru care veți primi iluminarea cu privire la sensul și scopul vieții pământești numai atunci când vă veți ocupa serios de această chestiune voi înșivă. Dar Dumnezeu v-a dat intelectul care vă poate permite să vă puneți în orice moment această întrebare de ce și pentru ce scop vă aflați pe Pământ.... Există în jurul vostru destui stimuli care vă pot determina să vă puneți această întrebare, însă această întrebare trebuie să iasă complet liber din voi pentru ca acum să poată primi și un răspuns corect. Chiar și omul lumesc ar trebui să se ocupe de această întrebare, chiar și el ar trebui să se gândească din când în când la motivul și scopul existenței sale pământești, cu condiția să își facă timp pentru astfel de gânduri. El nu ar trebui cu adevărat să vadă scopul vieții sale în satisfacerea dorințelor și poftelor sale fizice, iar dacă totuși face acest lucru, atunci gândul morții îl va speria sau îl va îngrijora întotdeauna.... sau va respinge orice gând cu privire la aceasta cu părerea că nu va mai fi după moarte. Numai o persoană care gândește puțin poate fi de această părere, deoarece ar găsi suficiente dovezi în timpul vieții pământești care ar trebui să-l învețe să gândească altfel, dacă ar dori în mod serios să se ocupe de problema continuării vieții după moarte. Omului i-a fost dat intelectul.... dar dacă nu-l folosește, trăiește ca un animal, deoarece o utilizare adecvată a intelectului îl face să gândească și să acționeze diferit.... îi permite să trăiască în mod conștient; dar omul lumesc, care consideră viața pământească ca fiind un scop în sine, nu și-a folosit încă corect intelectul, l-a lăsat să devină activ doar într-o singură direcție, nu s-a gândit încă la o lume spirituală, care cu siguranță trebuie presupusă și în afara lumii materiale.... în caz contrar, omul ar trebui să aibă un drept nelimitat de determinare asupra întregii creații, deci și asupra proceselor naturale și asupra propriului destin..... Atâta timp cât ființa umană însăși depinde de o putere superioară, de o voință superioară, ceea ce îi este dovedit de cursul vieții sale pământești, ea trebuie deci să recunoască o lume sau un tărâm în care domină această putere superioară și, din moment ce știe că se află la mila acestei puteri fără a opune rezistență, că această putere îi determină cursul vieții, ea trebuie să se întrebe și de ce și în ce scop viața sa pământească se desfășoară așa cum se desfășoară.... și dacă își îndeplinește acest scop, care nu mai poate fi niciodată doar bunăstarea pământească, ci este mai probabilă o dezvoltare spirituală.... Ființa umană poate ajunge la această concluzie intelectuală de îndată ce are voința de a primi orice fel de lămurire cu privire la faptul dacă viața pământească este un scop în sine sau doar un mijloc pentru atingerea unui scop.... El ar trebui și trebuie să se folosească de darul înțelegerii, pentru că într-o zi i se va cere socoteală pentru voința sa, care se opune la tot ceea ce Dumnezeu îi oferă pentru a-și atinge scopul pe Pământ....

Amin

La Terre, une école de l'esprit – Un moyen pour un but – Une fin en soi

Considérez la Terre seulement comme une école pour l'esprit, comme une station de mûrissement pour votre âme qui doit encore passer à travers une école avant qu'elle puisse entrer dans le Règne spirituel. Vous ne pouvez pas être formé par contrainte de sorte que vous soyez aptes pour le Règne spirituel ; vous-mêmes devez exécuter cette transformation et pour cela il vous a été donné la vie terrestre, mais vous l'évaluez dans une autre direction, vous cherchez à vous procurer seulement des avantages pour le corps et vous ne pensez pas à l'âme, vous considérez la Terre comme un but en lui-même, alors qu'il est seulement un moyen pour un but, c’est le moyen pour porter le spirituel au dernier mûrissement.

La vraie tâche est de soutenir l'épreuve de volonté que vous devez accomplir dans la vie terrestre, et celle-ci doit être soutenue en toute la liberté, pour cette raison vous recevrez l'éclaircissement sur le sens et le but de la vie terrestre seulement lorsque vous-mêmes vous vous occupez avec cette question. Mais Dieu vous a donné l'entendement qui peut vous faire poser à tout instant la question du pourquoi et du but pour lequel vous vous trouvez sur la Terre. Autour de vous il y a des stimulations à suffisance, qui peuvent vous pousser à cette question, mais celle-ci doit se lever d’une manière totalement libre en vous-mêmes. Même les hommes mondains devrait s’occuper avec cette question, eux aussi devrait parfois réfléchir sur la cause et le but de l'existence terrestre, pour autant qu’ils prennent le temps pour de telles pensées. Ils ne devraient pas vraiment voir le but de leur vie dans la satisfaction de leurs désirs corporels et de leurs soifs et s'ils le font, alors la pensée de la mort les effrayera ou les inquiétera toujours, ou bien ils repoussent toutes les pensées sur leur opinion de ne plus exister après la mort. Seulement un homme qui réfléchit peu peut être de cette opinion, parce que pendant la vie terrestre il pourrait trouver assez de preuves qui devraient le faire penser autrement, si seulement il voulait s’occuper sérieusement avec le problème de la continuation de la vie après la mort. À l'homme il a été donné l'entendement, mais s’il ne l'emploie pas, il vit au jour le jour comme un animal, parce que la juste utilisation de l'entendement fait penser et agir autrement, fait vivre en connaissance de cause ; mais l'homme mondain qui considère la vie terrestre comme un but en lui-même, il n'a pas fait encore le juste emploi de son entendement, il l'a laissé devenir actif seulement dans une direction, il n'a pas encore réfléchi sur le monde spirituel qui est à présumer hors du monde matériel, autrement l'homme devrait avoir un droit illimité de détermination sur la Création entière, donc aussi sur les processus selon la nature et sur son destin. Tant que l'homme lui-même dépend d’un Pouvoir supérieur, d'une Volonté supérieure qui est montrée à travers l’expiration de sa vie terrestre, alors il doit reconnaître un monde ou une région où règne ce Pouvoir supérieur et vu qu’il sait qu'il est exposé sans résistance à ce Pouvoir, que ce Pouvoir détermine le cours de sa vie, il doit se poser aussi la question, pourquoi et dans quel but sa vie terrestre se déroule ainsi comme c’est le cas et s'il s'acquitte de ce but qui ne peut jamais et encore jamais être seulement le bien-être terrestre, mais plus probablement le développement spirituel. L'homme peut arriver à ce résultat mental, dès qu'il a seulement la volonté de recevoir en général un éclaircissement, si la vie terrestre est un but en lui-même ou bien seulement un moyen pour un but. Le Don de l'entendement peut et doit être évalué, parce qu'un jour il sera appelé à répondre pour sa volonté qui s'oppose à tout ce que Dieu lui offre pour la réalisation de son but sur la Terre.

Amen