• Înapoi

Dizolvarea totală a Pământului.... Spiritualizare....

Nu este prevăzută încă o dizolvare completă a Pământului, ci transformarea totală a suprafeței Pământului, ceea ce probabil echivalează și cu o distrugere completă, pentru că nimic din substanță nu va fi cruțat, ci orice formă va fi dizolvată pentru a elibera ceea ce este spiritual în ea în scopul unei noi transformări. Dizolvarea completă a Pământului echivalează cu spiritualizarea, iar acest moment nu a sosit încă, deoarece Pământul servește încă drept stație de maturizare pentru spiritualul încă imperfect..... Atâta timp cât substanțele spirituale au nevoie de creațiile pământești pentru a ajunge la maturitate, Pământul va continua să existe ca lume materială, dar nu vor lipsi transformările recurente, în funcție de starea de maturitate și de voința substanțelor spirituale care vor atinge perfecțiunea în el. Dar pentru Pământ, momentul sfârșitului vine întotdeauna atunci când are loc o astfel de transformare, pentru că atunci începe o nouă epocă de dezvoltare pentru întregul spiritual, fie că este întrupat în ființa umană sau legat într-o formă fixă, pentru că diferitele faze necesită, ca să spunem așa, și posibilități diferite, iar acestea sunt create mereu și mereu prin marea iubire și înțelepciune a lui Dumnezeu, deoarece ele promit cel mai mare succes. Oamenilor le lipsește această cunoaștere a perioadelor individuale de dezvoltare și, în special, în ultima perioadă înainte de sfârșitul fiecărei epoci, deoarece nivelul spiritual scăzut al oamenilor.... din cauza lipsei de bunătate înseamnă, de asemenea, ignoranță și lipsă totală de înțelegere pentru o astfel de cunoaștere prezentată. Ei consideră că sfârșitul este egal cu dispariția completă a lumilor pământești-materiale..... Dar acest moment în timp nu poate fi încă prevăzut în eternitate; fiecare fază individuală de dezvoltare, totuși, se întinde pe o anumită perioadă de timp care începe cu apariția celor mai diverse opere de creație și se termină cu distrugerea lor.... care începe cu oameni superiori din punct de vedere spiritual și se termină din nou cu cei cu adevărat diabolici.... O astfel de fază de dezvoltare nu ar putea duce niciodată la spiritualizarea tuturor ființelor, deoarece atâta timp cât există creații materiale pământești, atâta timp cât pământul poartă încă creații subordonate în afară de ființa umană, cum ar fi animalele, plantele și substanțele spirituale legate în formă dură, el nu poate fi complet dizolvat, deoarece acestei substanțe spirituale trebuie să i se dea întotdeauna posibilitatea de a se maturiza și de a părăsi forma sa actuală, ceea ce în sine necesită în mod constant noi faze, de îndată ce dezvoltarea ascendentă a ajuns într-un punct mort. Căci la sfârșitul fiecărei epoci de răscumpărare nu mai există nici un semn de spiritualizare a oamenilor, iar un astfel de eșec sau o astfel de nerespectare a scopului real al existenței pe Pământ trebuie compensată.... trebuie să se arate și o nouă cale pentru acest spiritual, căci la Dumnezeu nu se renunță la ceea ce a fost și rămâne al Lui, care însă trebuie să redevină tot așa cum a provenit de la Dumnezeu.... Căci chiar și ceea ce tinde inexorabil spre adânc, El nu-l lasă în acest adânc, ci găsește mereu căi și mijloace pentru a-l conduce spre lumină. Prin urmare, această dezvoltare ascendentă nu va înceta niciodată până când ultima ființă spirituală care s-a îndepărtat odată de El își va găsi drumul înapoi către Tatăl..... Dar va exista întotdeauna un "sfârșit"...., din nou, un sfârșit pentru fiecare fază individuală care a fost acordată de Dumnezeu substanței spirituale pentru o anumită perioadă de timp, dar care se va sfârși într-o zi.

De aceea, voi, oamenii, nu puteți vorbi cu ușurință despre sfârșitul lumii, care trebuie înțeles ca o dispariție completă a creației lui Dumnezeu, ci trebuie doar să vă imaginați o schimbare care, totuși, este atât de amplă și de cuprinzătoare, încât este de neconceput pentru voi, ca ființe umane, și poate fi experimentată și urmărită doar de cei puțini credincioși lui Dumnezeu, care vor da mărturie despre puterea și slava lui Dumnezeu pe Noul Pământ...... Voi, oamenii, vă aflați în fața unui astfel de sfârșit, chiar dacă vi se pare îndoielnic și intelectul vostru vrea să se opună.... Dar amintiți-vă de cei încă legați, amintiți-vă de toate creațiile dintre voi și întrebați-vă cum ar trebui să fie răscumpărată această ființă spirituală, dacă nu au fost create oportunități pentru ea în repetate rânduri. Gândește-te și mai mult la oamenii care sunt complet îndepărtați de Dumnezeu și totuși nu pot trăi pe Pământ pentru totdeauna..... Atunci vei înțelege că iubirea lui Dumnezeu, plină de milă, are grijă de tot ceea ce este nerecomandat și că o aparentă lucrare de distrugere este un act de cea mai mare milă, deoarece noile creații ulterioare oferă un curs de dezvoltare ascendentă pentru cei profund căzuți din nou, care poate duce la Dumnezeu până la urmă, chiar dacă este nevoie de un timp infinit de lung....

Amin

Totale dissoluzione della Terra – La spiritualizzazione

Per ora non è prevista una totale dissoluzione della Terra, bensì la totale riformazione della sua superficie, che è certamente anche pari ad una totale distruzione, perché nulla di essenziale rimane risparmiato, ma ogni forma viene dissolta, per liberare lo spirituale nella stessa, allo scopo di una nuova formazione. La totale riformazione della superficie della Terra è quindi pari alla totale spiritualizzazione per tutte le sue Creazioni, ma il momento della spiritualizzazione non è ancora venuto, perché la Terra deve ancora servire come stazione di maturazione per lo spirituale ancora legato. Quindi finché dello spirituale che deve giungere alla maturità necessita ancora di Creazioni terrene, fino ad allora rimarrà esistente anche la Terra come mondo materiale. Ma le sempre ripetute riformazioni non mancheranno, e questo, secondo il grado di maturità e la volontà dello spirituale, che deve giungere alla perfezione sulla Terra. Per la Terra però è allora venuto sempre il momento della $$fine$$, quando si svolge una tale riformazione, perché allora per tutto lo spirituale, sia questo incorporato nell’uomo oppure legato ancora in forme più solide, comincia una nuova epoca di sviluppo. E le differenti fasi di sviluppo necessitano anche di differenti possibilità, e queste vengono sempre create dall’Amore e dalla Saggezza di Dio nel modo in cui promettono maggiore successo. Agli uomini manca però la conoscenza dei singoli periodi di sviluppo, e questo in particolare nell’ultimo tempo prima della fine di ogni epoca, perché il basso stato spirituale degli uomini, condizionato dall’assenza d’amore, significa anche ignoranza; di conseguenza anche totale assenza di comprensione per l’offerta di un tale sapere. Gli uomini s’immaginano sotto la fine della Terra un totale finire del mondo terreno-materiale. Ma questo momento non è prevedibile ancora per delle Eternità. Ogni fase di sviluppo però comprende un certo tempo, che comincia con il sorgere di molteplici Opere di Creazione, e termina con la distruzione delle stesse, che ha il suo inizio con degli uomini altamente spirituali, ma trova la sua fine con quelli veramente diabolici. Una di queste fasi di sviluppo da sola non sarebbe mai in grado di produrre la spiritualizzazione di tutto l’essenziale. Fintanto che esistono delle Creazioni terreno-materiali, finché la Terra porta oltre agli uomini ancora delle Creazioni al di sotto di lui, come animali, piante e dello spirituale ancora legato in forma rigida, fino ad allora non può essere dissolta totalmente. Perché a questo spirituale deve sempre essere di nuovo data la possibilità alla maturazione, e per questa necessita sempre di nuove forme, cosa che però richiede anche sempre nuove fasi, appena lo sviluppo verso l’alto è giunto ad un punto morto. Ed alla fine di ogni periodo di sviluppo non si nota più nulla di una spiritualizzazione, di uno sviluppo verso l’alto dell’uomo, ed un tale fallimento o il non considerare il vero scopo dell’esistenza sulla Terra, deve essere compensato. Allora deve essere indicato anche a quello spirituale, che non ha sostenuto la sua prova terrena, una nuova via, perché per Dio non esiste una rinuncia di ciò che era e rimarrà Suo, che però deve di nuovo diventare così come ha avuto la sua origine in Dio. Perché persino quello che tende inarrestabilmente verso l’abisso, Egli non lo lascia in questo abisso, ma Lui trova sempre di nuovo dei mezzi e delle vie, per condurlo in alto alla Luce. Questo sviluppo verso l’alto non finirà quindi, finché anche l’ultimo spirituale caduto non ha ritrovato di nuovo la via verso il Padre. Ci sarà sempre di nuovo una “fine”, una fine di ogni singola fase, che è stata concessa da Dio allo spirituale per una determinata durata di tempo, la quale però ha anche sempre una fine. E per questo non dovete parlare della fine del mondo, con cui s’intende un totale annullamento della Creazione di Dio, ma dovete raffigurarvi un cambiamento, che però è così ampio e che riguarda tutto, come non ve lo potete immaginare. E questa trasformazione può essere vissuta e seguita soltanto da coloro che fanno parte di quei pochi rimasti fedeli a Dio, e che devono testimoniare della Sua Potenza e Magnificenza sulla nuova Terra. Voi uomini vi trovate davanti ad una tale fine, anche se questo vi pare dubbioso ed il vostro intelletto vi si oppone. Ma pensate a quello che è ancora legato, pensate a tutte le Creazioni che si trovano ancora sotto di voi ed allora domandate, come a questo spirituale deve venire una salvezza, se non gli venissero sempre di nuovo create delle nuove possibilità? E pensate ancora di più a quegli uomini, che si sono spiritualmente allontanati totalmente da Dio che però non possono vivere eternamente sulla Terra. Se pensate seriamente a questo, allora comprenderete che l’Amore di Dio SI occupa pieno di Misericordia di tutto il catturato, in modo che poi un’apparente opera di distruzione è un Atto della massima Misericordia, perché le nuove Creazioni che ne seguono offrono di nuovo allo spirituale caduto più basso il percorso dello sviluppo verso l’Alto, che conduce una volta di nuovo indietro a Dio, anche se questo dura ancora dei tempi infinitamente lunghi.

Amen