• Înapoi

"Cel care își iubește viața o va pierde...."

Voința de a trăi înseamnă o victorie sigură asupra morții.... Pe Pământ nu puteți comanda moartea trupească, dar chiar și atunci moartea trupească poate fi trecerea la viață dacă voința din ființa umană a devenit suficient de puternică pentru a dobândi viața veșnică. Această voință de a trăi este aprobată de Mine, chiar dacă am rostit cuvintele: "Cine își iubește viața o va pierde, iar cine renunță la ea o va câștiga....". Oricine se gândește doar la viața trupului său și la modul în care o poate păstra, va afla curând că el însuși este complet neputincios și va fi luat de pe Pământ fără a se putea apăra împotriva acestui lucru. Prin urmare, această voință de a trăi nu este menită să fie victorioasă asupra morții..... Viața adevărată a sufletului trebuie să fie dorită, iar voința ființei umane trebuie să-și folosească toate forțele pentru această viață, atunci nu va mai exista moarte pentru el în veșnicie, atunci el va trăi în lumină și putere și va putea fi continuu activ pentru propria fericire. Atunci el va fi învins cu adevărat moartea, iar ieșirea sufletului din corpul său este o trezire la o viață nouă, netulburată de învelișul trupesc, eliberat de orice materie și totuși în plinătatea nesperată a puterii. Oamenii de pe Pământ ar trebui să iubească această viață și să se străduiască să o posede doar o zi, apoi vor tânji după moarte, apoi vor să renunțe la viața pământească de dragul vieții adevărate din veșnicie. Dar oamenii sunt și mai atașați de viața trupească, se tem să o piardă, iubesc viața pământească și de aceea o pierd, iar soarta lor este moartea. Și, din nou, nu este vorba de moartea trupului, ci de moartea spirituală, în care se scufundă inevitabil sufletul, care iubește viața pe Pământ. Iar această moarte este mai rea decât își poate imagina ființa umană, căci s-a pierdut pe sine, a fost lipsită de viața pământească, iar sufletul său este lipsit de lumină și de putere, complet neputincios și în cel mai adânc întuneric.... Moartea spirituală este o agonie de nedescris pentru el, deoarece este conștient de sine, deci nu se stinge odată cu momentul morții, ci continuă să vegeteze într-o stare chinuitoare. Numai cei vii vor putea vreodată să satisfacă dorința de activitate, care este plăcută, deoarece necesită forță, care este inerentă numai unei ființe vii, în timp ce o ființă fără forță este moartă. Dar ceea ce se face pe Pământ cu ajutorul forței vitale care pătrunde în ființa umană poate consta într-o activitate pur lumească, care cu siguranță sporește bunurile materiale pământești, dar nu are nicio valoare pentru împărăția spirituală, sau poate consta și într-o activitate spirituală care produce comori nepieritoare și garantează astfel și viața în eternitate. Și de aceea, voința ființei umane trebuie să se îndrepte cu seriozitate spre viața veșnică, pentru ca apoi să folosească forța vieții pentru a dobândi putere spirituală.... apoi va deveni victorios asupra morții, căci atunci este sigur de viața veșnică și nu va gusta moartea pentru veșnicie....

Amin

"Wer sein Leben lieb hat, der wird es verlieren...."

Der Wille zu leben bedeutet einen sicheren Sieg über den Tod.... Irdisch zwar könnet ihr dem leiblichen Tode nicht gebieten, doch auch dann noch kann der Leibestod der Übergang zum Leben sein, wenn dazu der Wille im Menschen mächtig wurde, daß er das ewige Leben erwirbt. Dieser Lebenswille wird von Mir aus gutgeheißen, wenngleich Ich die Worte sprach: Wer sein Leben lieb hat, wird es verlieren, und wer es hingibt, der wird es gewinnen.... Wer nur an sein Leibesleben denkt, wie er es erhalten kann, der wird gar bald erfahren, daß er selbst völlig machtlos ist und von der Erde genommen wird, ohne sich dagegen wehren zu können. Dieser Lebenswille also ist nicht gemeint, um über den Tod Sieger zu sein.... Das rechte Leben der Seele muß begehrt werden, und für dieses Leben muß sich der Wille des Menschen einsetzen mit aller Kraft, dann gibt es für ihn keinen Tod mehr in Ewigkeit, dann wird er leben in Licht und Kraft und ununterbrochen tätig sein können zur eigenen Beglückung. Dann hat er wahrhaft den Tod überwunden, und der Austritt der Seele aus ihrem Körper ist ein Erwachen zu neuem Leben, unbeschwert durch die körperliche Hülle, frei von jeglicher Materie und doch in ungeahnter Kraftfülle. Dieses Leben sollen die Menschen auf Erden liebgewinnen und nur danach streben, es dereinst zu besitzen, dann sehnen sie den Tod herbei, dann wollen sie das Erdenleben hingeben um des rechten Lebens in der Ewigkeit willen. Die Menschen aber hängen noch viel mehr an ihrem Leibesleben, sie fürchten es zu verlieren, sie haben das Erdenleben lieb, und darum verlieren sie es, und ihr Los ist der Tod. Und wieder ist nicht gemeint der Leibestod, sondern der Tod des Geistes, in den die Seele unweigerlich versinkt, die das Leben auf der Erde lieb hat. Und dieser Tod ist schlimmer, als es sich der Mensch vorstellen kann, denn er hat sich selbst verloren, er ist des irdischen Lebens verlustig gegangen, und seine Seele ist ohne Licht und Kraft, völlig machtlos und in tiefster Finsternis.... Der geistige Tod ist ihr eine unbeschreibliche Qual, weil sie sich ihrer selbst bewußt ist, also nicht ausgelöscht ist mit dem Moment des Todes, sondern weiter vegetiert in qualvollem Zustand. Das Verlangen nach Tätigkeit, die beglückend ist, wird immer nur der Lebende erfüllen können, weil dazu Kraft gehört, die nur einem lebenden Wesen innewohnt, während ein Wesen ohne Kraft tot ist. Was aber auf Erden vermittelst der dem Menschen zuströmenden Lebenskraft gewirkt wird, kann in rein weltlicher Tätigkeit bestehen, die irdisch materielle Güter wohl vermehrt, aber für das geistige Reich ohne Wert sind.... oder auch in einer geistigen Tätigkeit, die unvergängliche Schätze zeitigt und also auch ein Leben in der Ewigkeit garantiert. Und darum soll der Wille des Menschen ernsthaft auf das ewige Leben gerichtet sein, auf daß er dann die Lebenskraft nützet zur Gewinnung geistiger Kraft.... dann wird er Sieger werden über den Tod, denn dann ist ihm ein ewiges Leben gewiß, und er wird den Tod nicht schmecken in Ewigkeit....

Amen