• Înapoi

Ispășirea vinovăției fără lucrarea de răscumpărare a lui Hristos....

Magnitudinea vinovăției unei persoane rămâne neschimbată dacă nu recunoaște lucrarea de răscumpărare a lui Hristos, adică trebuie să plătească vina până la capăt, trebuie să se ocupe de ea complet singur.... el trebuie să ispășească pentru eternități. Pentru că vina omului este nemăsurat de mare.... Nu numai păcatele pe care le-a comis pe Pământ sunt deja suficiente pentru a îndepărta sufletul de fața lui Dumnezeu pentru o perioadă de timp infinit de lungă, ci și revolta anterioară împotriva lui Dumnezeu este marea vinovăție care nu poate fi ispășită în timpul vieții pământești și care, prin urmare, trebuie dusă în veșnicie pentru a găsi într-o zi Răscumpărătorul. Pentru veșnicii, ființa trebuie să lâncezească în întuneric, pentru veșnicii trebuie să renunțe la libertatea sa și să suporte o stare de robie extrem de chinuitoare, pentru veșnicii pierde soarele divin al harului, este departe de Dumnezeu și suferă cele mai amare suferințe, deoarece rămâne în poziția sa defensivă față de Dumnezeu din propria voință și nu poate fi niciodată obligată să renunțe la voința sa. Astfel, ea trebuie să își ispășească vina pentru că nu s-a răscumpărat prin voința sa; dar nu poate fi răscumpărată prin voința divină, deoarece acest lucru ar contrazice complet înțelepciunea și iubirea lui Dumnezeu. Prin urmare, apostatul se pedepsește pe sine însuși de îndată ce nu acceptă răscumpărarea prin Isus Hristos, de îndată ce nu recunoaște jertfa Lui.... Toată vina păcatului va fi iertată, toată robia va fi îndepărtată și toată ispășirea va fi cruțată dacă ființa umană se va pune sub crucea lui Hristos, dacă se va lăsa răscumpărată de sângele Său, pe care Iisus Hristos l-a vărsat pentru toți oamenii și pentru vina lor. El a făcut marele sacrificiu din dragoste pentru oameni, pentru că știa despre drumul infinit de lung al suferinței în lumea de dincolo, pentru că i-a fost milă de marile greutăți ale ființelor de pe pământ și de dincolo, pentru că a vrut să le scurteze, pentru că a vrut să răscumpere vina pentru a le oferi oamenilor fericirea eternă, pentru a-i face fericiți pentru totdeauna. Moartea lui Hristos pe cruce este prețul de cumpărare pentru viața veșnică, iar toată vina a fost astfel răscumpărată.... totuși, un lucru este cerut în mod inevitabil.... ca ființa umană să recunoască acest act de mântuire, astfel încât vina sa să aparțină și ea de ceea ce Hristos a plătit prin moartea Sa pe cruce.... în caz contrar, va rămâne neschimbată și va fi preluată în împărăția spirituală după moartea pământească ca o povară căreia ființa nu va putea face față în veșnicie, deoarece nu va avea voința de a se răscumpăra. De aceea, Iisus Hristos este singura cale spre viața veșnică, fără El nu există decât ruină, dar cu El există răscumpărare.... fără El, ființa umană este neputincioasă și cu o voință îndepărtată de Dumnezeu, cu El se străduiește spre Dumnezeu și poate primi putere de la El, voința întărită pe care Iisus i-a cumpărat-o pe cruce. De aceea Iisus Hristos este Răscumpărătorul lumii, Răscumpărătorul tuturor oamenilor care își pun la picioarele Lui vina și pe ei înșiși, care se încredințează cu credință Lui și Îi cer ajutorul.... Pentru aceștia Isus Hristos a adus jertfă pe cruce, ca să fie răscumpărați de orice vină a păcatului....

Amin

L’espiazione della colpa senza l’Opera di Redenzione di Cristo

La grandezza di colpa d’un uomo rimane esistente e invariata, se costui non riconosce l’Opera di Redenzione di Cristo, cioè deve estirpare la colpa fino all’ultimo, deve occuparsene totalmente da solo, deve espiare attraverso delle Eternità, perché la misura dell’uomo è smisuratamente grande. Non sono soltanto i peccati che ha commesso sulla Terra, che però bastano già per respingere l’anima dal Volto di Dio per tempi infinitamente lunghi, ma è la ribellione di un tempo contro Dio, la grande colpa che non può essere espiata durante la vita terrena e che perciò dev’essere portata nell’Eternità, per trovare lì una volta il Redentore.

L’essere deve languire per delle Eternità nell’oscurità, far a meno della libertà e sopportare uno stato più tormentoso dell’essere legato, per delle Eternità perde il divino Sole della Grazia, si trova lontanissimo da Dio e soffre la più disperata miseria, perché per propria volontà rimane nella posizione di rifiuto verso Dio e l’essere non può mai e poi mai essere mosso alla rinuncia della sua volontà. Quindi deve espiare la sua colpa, perché esso stesso non se ne redime attraverso la sua volontà; ma non può essere redento per Volontà divina, perché questo contraddirebbe totalmente la Sapienza e l’Amore di Dio. Lo spirituale caduto da Dio quindi punisce sé stesso, se non accetta la Redenzione attraverso Gesù Cristo, se non riconosce il Suo Sacrificio. Ogni colpa di peccato gli viene perdonata, ogni non-libertà gli verrà tolta ed ogni espiazione risparmiata, se l’uomo si mette sotto la Croce di Cristo, se si lascia redimere dal Suo Sangue che Gesù Cristo ha versato per tutti gli uomini e per la loro colpa. Egli ha portato il grande Sacrifico per Amore degli uomini, perché sapeva della via di sofferenza infinitamente lunga nell’aldilà, perché Lo impietosiva la grande miseria degli esseri sulla Terra e nell’aldilà, perché la voleva diminuire, perché voleva estinguere la colpa, per ridare agli uomini l’eterna Beatitudine, per renderli felici in eterno.

La morte sulla Croce di Cristo è il prezzo di riscatto per l’eterna Vita e con questa è estinta ogni colpa, ma una cosa viene pretesa: che l’uomo riconosca quest’Opera di Redenzione, affinché la sua colpa faccia parte di quella che Cristo ha pagato sulla Croce con la Sua morte, altrimenti rimane esistente invariata e dopo il decesso terreno viene portata nel Regno spirituale come un peso che l’essere non riesce a risolvere nell’Eternità, dato che non può arrivare a nessuna volontà di redimere sé stesso.

Perciò Gesù Cristo E’ l’unica Via all’eterna Vita, senza di Lui c’è soltanto ancora la rovina, con Lui però la Redenzione, senza di Lui l’uomo è senza forza e la sua volontà è lontana da Dio, con Lui egli tende incontro a Dio e può ricevere da Lui la Forza, la volontà rafforzata che Gesù gli ha riscattato sulla Croce. Per questo Gesù Cristo E’ il Redentore del mondo, il Redentore di tutti gli uomini che Gli mettono ai Piedi la loro colpa e sé stessi, i quali si affidano credenti a Lui e richiedono il Suo Aiuto. Per costoro Gesù Cristo ha portato il Sacrificio sulla Croce, affinché siano redenti da ogni colpa di peccato.

Amen