Ființa umană este cea mai dezvoltată creatură de pe Pământ și, prin urmare, se confruntă cu o sarcină adaptată gradului său de maturitate. Ea poate îndeplini această sarcină dacă vrea, și tocmai voința sa va fi testată (se va dovedi), care va fi pusă în fața deciziei. Căci numai voința determină dacă ființa umană își îndeplinește această sarcină, dacă își folosește abilitățile și trăiește ultima întrupare conform scopului. Ea nu este în niciun caz obligată să facă acest lucru și, prin urmare, viața pământească îi va prezenta nenumărate sarcini pe care le îndeplinește prin activitatea sa pământească. Astfel, sarcina propriu-zisă nu este subliniată, dar în mijlocul activității sale pământești el o va îndeplini.... pentru a se educa până la cea mai înaltă maturitate pe care o poate atinge pe Pământ..... Dacă ignoră această sarcină, ea continuă totuși să-și trăiască viața pământească, doar că sufletul său rămâne într-o stare imperfectă de dezvoltare. Și trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu pentru a aceasta, pentru că viața pământească i-a fost dată doar pentru desăvârșirea sufletului. Prin urmare, el a abuzat de ea de îndată ce a desfășurat activitatea pământească doar în folosul său, sau a ignorat-o și astfel a nesocotit un har al lui Dumnezeu. Pământul a fost locuința lui și i s-a permis să se întrupeze ca o ființă foarte dezvoltată; era deja într-o stare de maturitate în care își putea numi multe abilități proprii, totuși nu și-a trăit viața mai conștient ca oamenii din trecut, nu și-a folosit intelectul și liberul arbitru decât pentru o activitate pe pământ care nu avea nicio valoare de durată, iar în acest scop și-a folosit puterea de la Dumnezeu.... a folosit-o doar în folosul său..... a folosit-o doar în scopuri pământești, pentru creșterea confortului și într-un mod care a contribuit doar la trezirea în semenii săi a dorinței de a fi activi doar pe Pământ. Și, ca urmare, Pământul a devenit nepotrivit pentru dezvoltarea superioară a sufletului, adică Pământul predomină și captivează atât de mult ființa umană încât aceasta uită complet de sufletul său. Astfel, a apărut o etapă în care este necesară o schimbare pentru ca oamenii să învețe să recunoască și să își îndeplinească din nou sarcina reală. Pământul trebuie să sufere din nou o schimbare, trebuie să redevină ceea ce a fost odată și ar trebui să fie.... o stație de educare pentru spirit, unde lucrurile pământești nu predomină, ci sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop..... El trebuie să se ridice din nou, trebuie să fie remodelat. El trebuie să se nască din nou, să fie remodelat, trebuie să adăpostească oameni care se străduiesc în mod conștient să atingă maturitatea finală, care folosesc toate abilitățile primite de la Dumnezeu, și asta numai pentru maturizarea sufletelor lor, pentru că recunosc că acesta este scopul real al întrupării lor pe Pământ....
Amin
TraducătorO ser humano é a criatura mais desenvolvida da Terra e, por conseguinte, é também confrontado com uma tarefa que se adapta ao seu grau de maturidade. Ele pode cumprir esta tarefa se quiser, e é precisamente a vontade que deve ser testada (para se provar), que deve ser colocada à frente da decisão. Pois só a vontade determina se o ser humano cumpre essa tarefa, se ele faz uso de suas habilidades e vive a última encarnação de acordo com o propósito. Ele não é de modo algum obrigado a fazê-lo, e por isso a vida terrena lhe apresentará inúmeras tarefas que ele realiza através da sua atividade terrena. Assim, a tarefa real não é enfatizada, mas no meio da sua actividade terrena, ele deve cumprir aqueles.... para se educar até à maior maturidade que pode atingir na terra.... Se ele ignora essa tarefa, no entanto ele continua a viver a sua vida terrena, apenas a sua alma permanece num estado de desenvolvimento imperfeito. E ele tem que responder a Deus por isso, porque a vida terrena só lhe foi dada para a perfeição da alma. Por isso, ele a utilizou mal, assim que só realizou atividade terrena em seu próprio benefício, ou a ignorou e assim desconsiderou uma graça de Deus. A Terra era a sua morada e foi-lhe permitido encarnar-se como um ser altamente desenvolvido; ele já estava num estado de maturidade em que podia chamar suas muitas habilidades, mas não vivia a sua vida mais conscientemente como as pessoas do passado, não usava o seu intelecto e livre arbítrio a não ser para uma actividade na Terra que não tinha valor duradouro, e para isso ele usou a força de Deus.... ele só a usou para fins terrestres, para aumentar o seu bem-estar, e de uma forma que só contribuiu para despertar nos seus semelhantes o desejo de ser apenas activo na Terra. E como resultado, a Terra tornou-se imprópria para o desenvolvimento superior da alma, ou seja, o terreno predomina e cativa tanto o ser humano que ele se esquece completamente da sua alma. Assim, ocorreu agora uma etapa onde uma mudança é necessária para que as pessoas aprendam a reconhecer e cumprir sua tarefa real novamente. A Terra deve novamente experimentar uma mudança, deve voltar a ser o que já foi e deve ser.... uma estação educacional do espírito, onde o terreno não predomina, mas é apenas um meio para um fim.... Tem de surgir de novo, tem de ser remodelado, tem de abrigar pessoas que lutam conscientemente pela maturidade final, que usam todas as capacidades que receberam de Deus, e isto apenas para a maturidade das suas almas, porque reconhecem que este é o verdadeiro propósito da sua encarnação na Terra...._>Amém
Traducător