• Înapoi

Competențe.... Sarcină.... Regresie.... Noul Pământ....

Ființa umană este cea mai dezvoltată creatură de pe Pământ și, prin urmare, se confruntă cu o sarcină adaptată gradului său de maturitate. Ea poate îndeplini această sarcină dacă vrea, și tocmai voința sa va fi testată (se va dovedi), care va fi pusă în fața deciziei. Căci numai voința determină dacă ființa umană își îndeplinește această sarcină, dacă își folosește abilitățile și trăiește ultima întrupare conform scopului. Ea nu este în niciun caz obligată să facă acest lucru și, prin urmare, viața pământească îi va prezenta nenumărate sarcini pe care le îndeplinește prin activitatea sa pământească. Astfel, sarcina propriu-zisă nu este subliniată, dar în mijlocul activității sale pământești el o va îndeplini.... pentru a se educa până la cea mai înaltă maturitate pe care o poate atinge pe Pământ..... Dacă ignoră această sarcină, ea continuă totuși să-și trăiască viața pământească, doar că sufletul său rămâne într-o stare imperfectă de dezvoltare. Și trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu pentru a aceasta, pentru că viața pământească i-a fost dată doar pentru desăvârșirea sufletului. Prin urmare, el a abuzat de ea de îndată ce a desfășurat activitatea pământească doar în folosul său, sau a ignorat-o și astfel a nesocotit un har al lui Dumnezeu. Pământul a fost locuința lui și i s-a permis să se întrupeze ca o ființă foarte dezvoltată; era deja într-o stare de maturitate în care își putea numi multe abilități proprii, totuși nu și-a trăit viața mai conștient ca oamenii din trecut, nu și-a folosit intelectul și liberul arbitru decât pentru o activitate pe pământ care nu avea nicio valoare de durată, iar în acest scop și-a folosit puterea de la Dumnezeu.... a folosit-o doar în folosul său..... a folosit-o doar în scopuri pământești, pentru creșterea confortului și într-un mod care a contribuit doar la trezirea în semenii săi a dorinței de a fi activi doar pe Pământ. Și, ca urmare, Pământul a devenit nepotrivit pentru dezvoltarea superioară a sufletului, adică Pământul predomină și captivează atât de mult ființa umană încât aceasta uită complet de sufletul său. Astfel, a apărut o etapă în care este necesară o schimbare pentru ca oamenii să învețe să recunoască și să își îndeplinească din nou sarcina reală. Pământul trebuie să sufere din nou o schimbare, trebuie să redevină ceea ce a fost odată și ar trebui să fie.... o stație de educare pentru spirit, unde lucrurile pământești nu predomină, ci sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop..... El trebuie să se ridice din nou, trebuie să fie remodelat. El trebuie să se nască din nou, să fie remodelat, trebuie să adăpostească oameni care se străduiesc în mod conștient să atingă maturitatea finală, care folosesc toate abilitățile primite de la Dumnezeu, și asta numai pentru maturizarea sufletelor lor, pentru că recunosc că acesta este scopul real al întrupării lor pe Pământ....

Amin

Talenten - Opdracht – Achteruitgang Nieuwe aarde

De mens is het hoogst ontwikkeld schepsel op aarde, en daarom is hem ook een opdracht gesteld die overeenkomt met zijn graad van rijpheid. Als hij wil kan hij deze opdracht vervullen, want het is de wil die zich moet waarmaken en een beslissing moet nemen. Alleen de wil is beslissend of de mens zijn opdracht vervult, en of hij zijn talenten gebruikt en de laatste belichaming benut overeenkomstig het doel.

Maar hij is in geen geval daartoe gedwongen, en daarom zal het aardse leven hem voor talrijke opdrachten stellen die hij door zijn aardse bezigheid vervult. Zijn opdracht is hem niet bekend, maar temidden van zijn aardse bezigheid moet hij zichzelf ontwikkelen tot de hoogste rijpheid die hij op aarde bereiken kan. Veronachtzaamt hij deze opdracht dan leeft hij wel zijn aardse leven verder, maar zijn ziel blijft in een onvolmaakte graad van ontwikkeling. En hij moet zich daarvoor eens voor GOD verantwoorden, want het aardse leven is hem alleen gegeven ter vervolmaking van zijn ziel. Hij heeft dus het aardse leven misbruikt als hij alleen leeft om aardse activiteiten ten eigen bate uit te voeren, of hij heeft er geen acht op geslagen en had dus geen achting voor de genade van GOD.

De aarde was hem tot een woonplaats en hij mocht zich als een hoogst ontwikkeld wezen, belichamen. Hij was reeds in een graad van rijpheid waarin veel talenten hem eigen waren, maar hij leefde niet bewuster dan de mensen in de voortijd. Hij gebruikte zijn intellect en vrije wil alleen voor zijn activiteit op aarde die geen blijvende waarde had. En daartoe benutte hij de kracht uit GOD voor wereldse doeleinden en tot vermeerdering van eigen genoegens, zodat het bijdroeg in de medemensen evenzo het verlangen op te wekken alleen werelds bezig te zijn. Daardoor werd de aarde ongeschikt voor de ontwikkeling van de ziel, d.w.z. het aardse is overwegend en beheerst de mens zo sterk dat hij zijn ziel geheel vergeet.

Nu is er dan een stadium gekomen waarin een noodzakelijke verandering de mensen weer hun eigenlijke opdracht moet leren inzien en nakomen, want de aarde moet weer een verandering ondergaan. Ze moet weer worden wat ze oorspronkelijk was en weer moet zijn, namelijk een vormingsoord voor het geestelijke, waarin het stoffelijke niet het voornaamste is, maar alleen een middel is tot het doel. Deze aarde moet dus nieuw ontstaan en opnieuw gevormd worden.

Ze moet mensen dragen die bewust de laatste vervolmaking nastreven. Die alle talenten die zij van GOD ontvangen hebben alleen benutten voor het uitrijpen van hun ziel, omdat zij inzien dat dit het eigenlijke doel is van hun belichaming op aarde als mens.

Amen