• Înapoi

Necesitatea unei intervenții de Sus.... Catastrofă....

Starea de spirit actuală necesită o intervenție de Sus, și numai așa se poate explica faptul că un eveniment neprevăzut va arunca lumea în teroare și tulburare. Într-un moment în care omenirea nu respectă decât viața pământească, adversarul o are complet sub controlul său, iar acest lucru se manifestă printr-o lipsă flagrantă de iubire, prin ofensele aduse ordinii divine și printr-o atitudine potrivnică față de divinitatea eternă, precum și față de eforturile spirituale. Iar Dumnezeu a prevăzut această stare spirituală a omenirii și a arătat în permanență că se va arăta într-un eveniment natural extraordinar care, privit din punct de vedere pur exterior, este o lucrare catastrofală de distrugere, dar care poate aduce totuși și mântuirea a nenumărate suflete care sunt în pericol de a se pierde în fața puterilor lumii de dincolo. În prezent, omul abuzează de liberul său arbitru într-un mod atât de evident, încât Dumnezeu vrea să-l avertizeze să nu continue pe calea aleasă. El îl face să conștientizeze de fragilitatea a ceea ce numai lui i se pare dezirabil. Și El caută să-i orienteze gândirea spre alte lucruri, mai durabile. Viața se va apropia de oameni sub o formă care li se pare aproape insuportabilă. Dar aceasta este singura posibilitate de ajutor, care oferă în același timp și ființei, care este încă alungată în forma solidă, posibilitatea de a se elibera și de a-și începe cursul de dezvoltare pe Pământ într-o altă formă. Omul, ca cea mai dezvoltată creatură, va resimți această lucrare de distrugere ca pe o cruzime, dar ființa încă imatură o primește ca pe un act de eliberare de o îngrădire agonizantă. Ființa umană luminată știe despre corelația lucrurilor, știe despre necesitatea unei astfel de intervenții din partea Divinității și, prin urmare, este de asemenea de înțeles pentru ea că numai iubirea divină se exprimă, chiar dacă o mizerie fără nume se abate asupra umanității ca urmare a acestui fapt. Căci nu există altă cale de a o salva de la ruină. Moartea fizică a trupului poate fi totuși o trezire la viața veșnică, dar viața fizică pe Pământ în pace și mulțumire poate duce la moarte spirituală. Iar oamenii de pe Pământ nu pot înțelege ce înseamnă acest lucru, iar dacă ar ști, atunci ar fi îndreptățiți să folosească orice mijloc pentru a se salva de la ruina veșnică. Dar ignoranța poate fi alungată doar dacă oamenii își deschid de bunăvoie ochii și urechile atunci când Dumnezeu le descoperă adevărul prin guri omenești.... dar, în orbirea lor, ei împiedică orice activitate spirituală și astfel își blochează propria cale spre adevăr și cunoaștere. Și pe Pământ există întuneric spiritual care, la rândul său, are nevoie de o rază de lumină care să-i lumineze pe oameni, pentru ca lumina să fie aprinsă astfel încât cei care doresc să găsească calea cea bună.... Pentru aceștia, Dumnezeu lasă mai întâi să vină pe Pământ Cuvântul care îi face conștienți de voia lui Dumnezeu și de timpul care va veni. Căci Dumnezeu le vestește oamenilor mai dinainte, pentru ca ei să nu fie nepregătiți pentru ziua care a fost hotărâtă încă din veșnicie.....

Amin

La necesidad de una intervención desde arriba.... catástrofe....

En el actual estado espiritual hace falta una intervención desde lo alto, y con esto se explica, si un suceso inesperado somete al mundo bajo terror y rebeldía. Momentáneamente, cuando la humanidad solo presta atención a su vida terrestre, el adversario la tiene completamente bajo su control, y eso se ve en la falta de amor grave, en delitos contra el orden divino y en ideas adversas a la deidad eterna y los anhelos espirituales. Y este estado espiritual de la humanidad Dios lo veía de antemano, y Él la avisaba durante tiempos eternos que se iba a pronunciar a través de un suceso natural extraordinario, lo cual aparentemente hacia fuera parece ser una obra destructora catastrófica, pero en realidad también es la salvación para un número incontable de almas, las cuales están en peligro de perderse a los poderes del infierno. El hombre maltrata de momento su voluntad libre de manera tan obvia que Dios le quiere advertir no seguir andando por el camino actual. Le pone la transitoriedad de sus cosas queridas ante sus ojos. E intenta guiar sus pensamientos a otras cosas duraderas. La vida se acercará a los hombres de forma que les parezca casi insoportable. Pero es la única posibilidad de una prestación de ayuda, que a la vez da la oportunidad al ser atado en una forma dura a liberarse y seguir desarrollándose en la tierra en una forma nueva. El hombre, la criatura más avanzada, va a sentir esta obra de destrucción como una crueldad, pero el ser inmaduro lo va a vivir como un acto de liberación de una funda tormentosa. El hombre consciente de conocimiento sabe de la relación entre las cosas, sabe de la necesidad de una tal intervención por parte de la deidad, y entonces entiende que es solo el amor divino que levanta la voz, aunque viene un tormento innombrable sobre la humanidad. Porque de otro modo ya no se puede salvar de su declive. La muerte corporal puede ser el amanecer de una vida eterna, pero la vida corporal contenta en tranquilidad puede significar la muerte espiritual. Y lo que conlleva esto los hombres de la tierra no pueden captarlo, y si lo supieran cualquier remedio para la salvación ante el declive eterno les valdría. Pero la incerteza solo se puede dominar, si los hombres abrían sus sentidos voluntariamente, así Dios los puede informar de la verdad a través de la boca humana.... pero en su ceguera prohíben cualquier trabajo espiritual y se cortan a sí mismos el camino hacia la verdad y al conocimiento. Y reina una oscuridad en la tierra que determina que los hombres son iluminados de un relámpago que enciende la luz para que puedan encontrar el camino correcto, aquellos que son de buena voluntad.... Para aquellos Dios lleva la palabra anteriormente a la tierra para que sean avisados de la voluntad de Dios y de los tiempos aproximados. Porque Dios advierte anteriormente a los hombres, a que no vivan sin preparación el día que está estipulado desde eternidades....

amén