• Înapoi

Necesitatea unei intervenții de Sus.... Catastrofă....

Starea de spirit actuală necesită o intervenție de Sus, și numai așa se poate explica faptul că un eveniment neprevăzut va arunca lumea în teroare și tulburare. Într-un moment în care omenirea nu respectă decât viața pământească, adversarul o are complet sub controlul său, iar acest lucru se manifestă printr-o lipsă flagrantă de iubire, prin ofensele aduse ordinii divine și printr-o atitudine potrivnică față de divinitatea eternă, precum și față de eforturile spirituale. Iar Dumnezeu a prevăzut această stare spirituală a omenirii și a arătat în permanență că se va arăta într-un eveniment natural extraordinar care, privit din punct de vedere pur exterior, este o lucrare catastrofală de distrugere, dar care poate aduce totuși și mântuirea a nenumărate suflete care sunt în pericol de a se pierde în fața puterilor lumii de dincolo. În prezent, omul abuzează de liberul său arbitru într-un mod atât de evident, încât Dumnezeu vrea să-l avertizeze să nu continue pe calea aleasă. El îl face să conștientizeze de fragilitatea a ceea ce numai lui i se pare dezirabil. Și El caută să-i orienteze gândirea spre alte lucruri, mai durabile. Viața se va apropia de oameni sub o formă care li se pare aproape insuportabilă. Dar aceasta este singura posibilitate de ajutor, care oferă în același timp și ființei, care este încă alungată în forma solidă, posibilitatea de a se elibera și de a-și începe cursul de dezvoltare pe Pământ într-o altă formă. Omul, ca cea mai dezvoltată creatură, va resimți această lucrare de distrugere ca pe o cruzime, dar ființa încă imatură o primește ca pe un act de eliberare de o îngrădire agonizantă. Ființa umană luminată știe despre corelația lucrurilor, știe despre necesitatea unei astfel de intervenții din partea Divinității și, prin urmare, este de asemenea de înțeles pentru ea că numai iubirea divină se exprimă, chiar dacă o mizerie fără nume se abate asupra umanității ca urmare a acestui fapt. Căci nu există altă cale de a o salva de la ruină. Moartea fizică a trupului poate fi totuși o trezire la viața veșnică, dar viața fizică pe Pământ în pace și mulțumire poate duce la moarte spirituală. Iar oamenii de pe Pământ nu pot înțelege ce înseamnă acest lucru, iar dacă ar ști, atunci ar fi îndreptățiți să folosească orice mijloc pentru a se salva de la ruina veșnică. Dar ignoranța poate fi alungată doar dacă oamenii își deschid de bunăvoie ochii și urechile atunci când Dumnezeu le descoperă adevărul prin guri omenești.... dar, în orbirea lor, ei împiedică orice activitate spirituală și astfel își blochează propria cale spre adevăr și cunoaștere. Și pe Pământ există întuneric spiritual care, la rândul său, are nevoie de o rază de lumină care să-i lumineze pe oameni, pentru ca lumina să fie aprinsă astfel încât cei care doresc să găsească calea cea bună.... Pentru aceștia, Dumnezeu lasă mai întâi să vină pe Pământ Cuvântul care îi face conștienți de voia lui Dumnezeu și de timpul care va veni. Căci Dumnezeu le vestește oamenilor mai dinainte, pentru ca ei să nu fie nepregătiți pentru ziua care a fost hotărâtă încă din veșnicie.....

Amin

Notwendigkeit eines Eingriffs von oben.... Katastrophe....

Der gegenwärtige Geisteszustand bedingt einen Eingriff von oben, und nur damit ist es zu erklären, wenn ein unvorhergesehenes Ereignis die Welt in Schrecken und Aufruhr versetzen wird. Zu einer Zeit, wo die Menschheit nur noch des irdischen Lebens achtet, hat der Widersacher diese völlig in seiner Gewalt, und es wirket sich dies aus in krasser Lieblosigkeit, in Vergehen wider die göttliche Ordnung und in gegnerischer Einstellung zur ewigen Gottheit sowie geistigem Streben. Und diesen Geisteszustand der Menschheit sah Gott voraus, und Er hat zu allen Zeiten darauf hingewiesen, daß Er Sich offenbaren wird in einem außergewöhnlichen Naturereignis, das zwar, rein äußerlich gesehen, ein katastrophales Zerstörungswerk ist, aber doch auch Rettung bringen kann zahllosen Seelen, die in Gefahr sind, sich an die Mächte der Unterwelt zu verlieren. Der Mensch mißbraucht zur Zeit seinen freien Willen in so offensichtlicher Weise, daß Gott ihn warnen will, den eingeschlagenen Weg weiterzuwandeln. Er stellt ihm die Hinfälligkeit dessen vor Augen, was ihm allein erstrebenswert scheint. Und Er sucht sein Denken auf andere, beständige Dinge zu lenken. Es wird das Leben an die Menschen herantreten in einer Form, die ihnen fast untragbar erscheint. Doch es ist dies die einzige Möglichkeit einer Hilfeleistung, die gleichzeitig auch dem noch in der festen Form gebannten Wesenhaften die Möglichkeit gibt, frei zu werden und seinen Entwicklungsgang auf Erden in anderer Form anzutreten. Der Mensch, als höchstentwickelte Kreatur, wird dieses Zerstörungswerk als Grausamkeit empfinden, doch das noch unreife Wesenhafte begrüßt es als einen Akt der Freiwerdung aus qualvoller Umhüllung. Der in der Erkenntnis stehende Mensch weiß um den Zusammenhang der Dinge, er weiß um die Notwendigkeit eines solchen Eingreifens von seiten der Gottheit, und also ist es ihm auch verständlich, daß nur die göttliche Liebe Sich äußert, wenngleich namenloses Elend über die Menschheit dadurch kommt. Denn anders ist sie nicht mehr zu retten vor dem Untergang. Der körperliche Leibestod kann doch ein Erwachen zum ewigen Leben sein, doch leibliches Leben auf Erden in Ruhe und Zufriedenheit geistigen Tod nach sich ziehen. Und was das bedeutet, können die Menschen auf Erden nicht fassen, und wüßten sie es, dann wäre ihnen jedes Mittel recht zur Errettung vom ewigen Untergang. Die Unwissenheit kann aber nur gebannt werden, wenn die Menschen Augen und Ohren willig öffnen, so Gott ihnen durch Menschenmund die Wahrheit kundgibt.... doch in ihrer Verblendung unterbinden sie jegliches geistige Wirken und versperren sich selbst dadurch den Weg zur Wahrheit und zum Wissen. Und es ist geistige Dunkelheit auf der Erde, die wiederum erfordert, daß ein Blitzstrahl die Menschen erleuchtet, daß Licht entzündet werde, auf daß den rechten Weg finden, die willig sind.... Für diese läßt Gott zuvor das Wort zur Erde kommen, das sie aufmerksam macht auf den Willen Gottes und auf die kommende Zeit. Denn Gott verkündet es zuvor den Menschen, auf daß sie nicht unvorbereitet den Tag erleben, der bestimmt ist seit Ewigkeit....

Amen