• Înapoi

Stări de spirit.... Depresii.... Dovadă de dragoste....

Oamenii nu sunt atenți la diferitele curente care se exprimă în diferite stări de spirit și, prin urmare, nu sunt informați despre faptul că aceste curente nu sunt nici ele coincidențe și că, prin urmare, și viața omului este un rezultat al stării de spirit, cauzată de atitudinea sa față de Dumnezeu sau față de puterea opusă. Tocmai persoana care suferă de astfel de stări este vizibil cuprinsă de iubirea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu are grijă de persoana care este în pericol de a-L uita, influențând viața emoțională a persoanei, afectând bucuria de a trăi și permițând ca o descurajare generală să pună stăpânire pe ea. Și în multe cazuri acest lucru este extrem de benefic, pentru că numai în astfel de momente gândirea omului se îndreaptă spre Creatorul său; numai atunci când toate lucrurile pământești și-au pierdut valoarea, omul se gândește la scopul său real. De aceea, oamenii trebuie să aibă parte de zile de luptă interioară, zile în care să conștientizeze decăderea plăcerilor pământești. Nu întotdeauna greutățile și suferințele reale trebuie să fie motivul pentru aceasta, o stare de spirit posomorâtă poate apărea în ființa umană însăși, fără o cauză externă. Și aceasta este influența acelor ființe cărora le sunt încredințați oamenii și care se preocupă de mântuirea sufletului lor și veghează cu îngrijorare asupra fiecărei mișcări a inimii umane. Există pericolul ca ființa umană să-și folosească toate forțele pentru cerințele pe care i le impune viața pământească; atunci acestea vor interveni inhibând puternic pofta de acțiune, bucuria vieții pământești și atunci ființa umană va cădea într-o stare depresivă. Și este bine dacă ființa umană se lasă influențată de ea.... dacă astfel de momente îi aduc ore de contemplare interioară, atunci ele nu au venit în zadar. Dar nu toți oamenii ascultă de îndemnul interior.... Foarte mulți încearcă să își înăbușe emoțiile în creșterea plăcerii pământești și reușesc, deoarece voința lor este doar mai mult îndreptată spre viața pământească și trec nepăsători peste astfel de stări, urmărind doar să restabilească vechea stare de mulțumire interioară. O persoană nu ar trebui să se plângă dacă viața sa are zile care i se par dificile și insuportabile și care sunt cauzate doar de viața sa emoțională. Iubirea lui Dumnezeu este aproape de ei, iar astfel de ore sunt doar ajutoare ale prietenilor de dincolo care vor să împiedice ființa umană să se piardă în plăcerile pământești. Tot ceea ce, pe Pământ, dă impresia că ființa umană trebuie să trăiască în lipsuri în viața pământească, nu este decât o dovadă a harului iubirii divine, care nu poate decât să îndrume ființa umană pe calea cea bună, pe calea care duce la gloria veșnică și care va compensa pe deplin copilul pământesc pentru ceea ce a trebuit să se lipsească sau să renunțe pe Pământ. Căci bucuriile pământești trec, dar rămân gloriile veșnice, și numai acestea trebuie să fie dorite pe Pământ....

Amin

RAZPOLOŽENJA.... DEPRESIJE.... DOKAZ LJUBEZNI....

Ljudje ne usmerjajo pozornosti na različne nevidne vplive, ki se izražajo kot različna razpoloženja; in tako ne vedo, da celo ti tokovi niso slučajni in da je zato čustveno življenje ljudi ravno tako posledica tega, kar pa je odvisno od njihovega stališča do Boga ali nasprotne sile. Še posebej pa je človek, ki trpi v takšnih razpoloženjih, vidno zajet s strani Božje Ljubezni, ker Bog skrbi za takšnega človeka, ki je v nevarnosti, da bi pozabi na Njega, tako ko vpliva na njegov temperament, kvari njegov užitek življenja in dovoljuje, da ga zajame vsesplošen brezup (malodušje).

To pa je v veliko primerih neverjetno blagodejno, ker se bodo edino v takšnih situacijah misli človeškega bitja usmerile k njegovemu Stvarniku; samo tedaj, ko vse svetovne stvari izgubijo njihovo vrednost, se bo človeško bitje spomnilo njegovega resničnega namena. Zaradi tega morajo ljudje doživeti notranje borbe, ki so jim dane, ko se začnejo zavedati nepomembnosti (brezvrednosti) zemeljskih zadovoljstev. Ni nujno, da sta vzrok tega (trenutna) težava in trpljenje; človekovo mračno razpoloženje namreč lahko nastane znotraj njega samega, brez kakršnegakoli razloga. In to je vpliv bitij (svetlobni bitij – angelov), katerim so ljudje zaupani in katera so zaskrbljena glede odršenja njihovih duš ter zelo pozorno pazijo na vsako kretnjo človeškega srca.

Obstaja resen razlog, da bo človek izkoristil vso njegovo moč, da bi se izognil zahtevam zemeljskega življenja; potem pa bodo oni ukrepali tako, ko bodo v veliki meri onemogočili njegovo hrepenenje po dejavnosti, po zadovoljstvih zemeljskega življenja (užitkih), zaradi česar se bo človek počutil depresivno. To pa je dobro, če človeško bitje dovoli biti pod vplivom tega.... če v takšnih trenutkih to pripelje do trenutkov notranjega opazovanja (globokega premišljanja); potem oni k človeškemu bitju niso pristopili zaman. Vendar pa vsi ljudje ne poslušajo tega notranjega opozorila.... Velika verjetnost je ta, da jih bodo poizkušala onesposobiti njihova čustva glede povečanega zadovoljstva (ugodij, užitkov) in uspeha ravno zato, ker je njihova volja v glavnem osredotočena na zemeljsko življenje, in oni brez premišljanja ne opazijo takšnih razpoloženj; oni samo nameravajo obnoviti staro stanje notranjega zadoščenja.

Človeško bitje se ne bi smelo pritoževati, če ono doživlja dneve v njegovem življenju, ki se zdijo težki in neznosni, kateri pa se pogosto zgodijo zaradi njegovega čustvenega (emocionalnega) življenja. Božja Ljubezen je zelo blizu njega, in takšni trenutki so enostavno način, ko mu pomagajo njegovi prijatelji v onostranstvu, ki želijo zaustaviti človeka, da se ne bi izgubil v zemeljskih zadovoljstvih. Vse na Zemlji, za kar se zdi, da bo človeško bitje prikrajšano, je vedno samo dokaz usmiljenja Božanske Ljubezni, katera lahko uporablja edino takšna sredstva, da bi človeka usmerila na pravo pot, na pot, ki ga bo vodila do večne slave, in da bi zemeljskemu otroku nadoknadila popolnoma vse, za kar je moral biti prikrajšan oz. čemur se je moral odreči na Zemlji. Zemeljska zadovoljstva bodo namreč minila, medtem ko bodo večne slave ostale za vekomaj, kar pa je edino, po čemer bi bilo potrebno hrepeneti na Zemlji.

AMEN