• Înapoi

Stări de spirit.... Depresii.... Dovadă de dragoste....

Oamenii nu sunt atenți la diferitele curente care se exprimă în diferite stări de spirit și, prin urmare, nu sunt informați despre faptul că aceste curente nu sunt nici ele coincidențe și că, prin urmare, și viața omului este un rezultat al stării de spirit, cauzată de atitudinea sa față de Dumnezeu sau față de puterea opusă. Tocmai persoana care suferă de astfel de stări este vizibil cuprinsă de iubirea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu are grijă de persoana care este în pericol de a-L uita, influențând viața emoțională a persoanei, afectând bucuria de a trăi și permițând ca o descurajare generală să pună stăpânire pe ea. Și în multe cazuri acest lucru este extrem de benefic, pentru că numai în astfel de momente gândirea omului se îndreaptă spre Creatorul său; numai atunci când toate lucrurile pământești și-au pierdut valoarea, omul se gândește la scopul său real. De aceea, oamenii trebuie să aibă parte de zile de luptă interioară, zile în care să conștientizeze decăderea plăcerilor pământești. Nu întotdeauna greutățile și suferințele reale trebuie să fie motivul pentru aceasta, o stare de spirit posomorâtă poate apărea în ființa umană însăși, fără o cauză externă. Și aceasta este influența acelor ființe cărora le sunt încredințați oamenii și care se preocupă de mântuirea sufletului lor și veghează cu îngrijorare asupra fiecărei mișcări a inimii umane. Există pericolul ca ființa umană să-și folosească toate forțele pentru cerințele pe care i le impune viața pământească; atunci acestea vor interveni inhibând puternic pofta de acțiune, bucuria vieții pământești și atunci ființa umană va cădea într-o stare depresivă. Și este bine dacă ființa umană se lasă influențată de ea.... dacă astfel de momente îi aduc ore de contemplare interioară, atunci ele nu au venit în zadar. Dar nu toți oamenii ascultă de îndemnul interior.... Foarte mulți încearcă să își înăbușe emoțiile în creșterea plăcerii pământești și reușesc, deoarece voința lor este doar mai mult îndreptată spre viața pământească și trec nepăsători peste astfel de stări, urmărind doar să restabilească vechea stare de mulțumire interioară. O persoană nu ar trebui să se plângă dacă viața sa are zile care i se par dificile și insuportabile și care sunt cauzate doar de viața sa emoțională. Iubirea lui Dumnezeu este aproape de ei, iar astfel de ore sunt doar ajutoare ale prietenilor de dincolo care vor să împiedice ființa umană să se piardă în plăcerile pământești. Tot ceea ce, pe Pământ, dă impresia că ființa umană trebuie să trăiască în lipsuri în viața pământească, nu este decât o dovadă a harului iubirii divine, care nu poate decât să îndrume ființa umană pe calea cea bună, pe calea care duce la gloria veșnică și care va compensa pe deplin copilul pământesc pentru ceea ce a trebuit să se lipsească sau să renunțe pe Pământ. Căci bucuriile pământești trec, dar rămân gloriile veșnice, și numai acestea trebuie să fie dorite pe Pământ....

Amin

Moods.... Depressão.... Comprovante de amor....

As pessoas não prestam atenção às diferentes correntes que se expressam em diferentes estados de ânimo e, portanto, não são informadas de que essas correntes também não são coincidências, que, portanto, o humor do ser humano é também resultado da sua atitude para com Deus ou o poder oposto. É precisamente a pessoa que sofre de tais humores que é visivelmente tomada pelo amor de Deus, pois Deus cuida da pessoa que corre o risco de esquecê-la, influenciando a vida emocional da pessoa, prejudicando a alegria de viver e permitindo que um desânimo geral se apodere dele. E em muitos casos isso é tremendamente benéfico, pois só em tais momentos o pensamento do ser humano se volta para o seu Criador; só quando todas as coisas terrenas perderam o seu valor é que o ser humano pensa no seu verdadeiro propósito. E, portanto, dias de luta interior devem vir sobre as pessoas, dias em que elas tomem consciência da decrepitude do gozo terreno. As verdadeiras dificuldades e sofrimento nem sempre têm de ser a razão para isso, o humor sombrio pode surgir no próprio ser humano sem causa externa. E esta é a influência daqueles seres aos quais as pessoas são confiadas e que se preocupam com a salvação da sua alma e zelam ansiosamente por cada agitação do coração humano. Existe o perigo de que o ser humano use todas as suas forças para as exigências que a vida terrena lhe impõe; então eles intervirão inibindo fortemente o gosto pela ação, a alegria da vida terrena, e então o ser humano cairá num humor depressivo. E é bom se o ser humano se deixa influenciar por ela.... se tais momentos lhe trouxerem horas de contemplação interior, então eles não vieram sobre o ser humano em vão. Mas nem todas as pessoas ouvem a admoestação interior.... Muitos tentam abafar as suas emoções em maior prazer terreno, e também conseguem, uma vez que a vontade está apenas mais voltada para a vida terrena e passam sem pensar por cima de tais humores, apenas com a intenção de restaurar o velho estado de contentamento interior. Uma pessoa não deve reclamar se sua vida tem dias que lhe parecem difíceis e insuportáveis e que só são causados pela sua vida emocional. O amor de Deus está próximo deles, e tais horas são apenas ajudas dos amigos do além que querem evitar que o ser humano se perca no gozo terreno. Tudo na Terra que dá a impressão de que o ser humano tem de viver em carência na vida terrena é sempre apenas uma prova de graça pelo amor divino que só pode guiar o ser humano para o caminho certo, para o caminho que conduz à glória eterna e que compensará plenamente a criança terrena pelo que ela teve de fazer sem ou desistir na Terra. Pois as alegrias terrenas passam, mas as glórias eternas permanecem, e só elas são desejáveis na terra....

Amém