• Înapoi

Stări de spirit.... Depresii.... Dovadă de dragoste....

Oamenii nu sunt atenți la diferitele curente care se exprimă în diferite stări de spirit și, prin urmare, nu sunt informați despre faptul că aceste curente nu sunt nici ele coincidențe și că, prin urmare, și viața omului este un rezultat al stării de spirit, cauzată de atitudinea sa față de Dumnezeu sau față de puterea opusă. Tocmai persoana care suferă de astfel de stări este vizibil cuprinsă de iubirea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu are grijă de persoana care este în pericol de a-L uita, influențând viața emoțională a persoanei, afectând bucuria de a trăi și permițând ca o descurajare generală să pună stăpânire pe ea. Și în multe cazuri acest lucru este extrem de benefic, pentru că numai în astfel de momente gândirea omului se îndreaptă spre Creatorul său; numai atunci când toate lucrurile pământești și-au pierdut valoarea, omul se gândește la scopul său real. De aceea, oamenii trebuie să aibă parte de zile de luptă interioară, zile în care să conștientizeze decăderea plăcerilor pământești. Nu întotdeauna greutățile și suferințele reale trebuie să fie motivul pentru aceasta, o stare de spirit posomorâtă poate apărea în ființa umană însăși, fără o cauză externă. Și aceasta este influența acelor ființe cărora le sunt încredințați oamenii și care se preocupă de mântuirea sufletului lor și veghează cu îngrijorare asupra fiecărei mișcări a inimii umane. Există pericolul ca ființa umană să-și folosească toate forțele pentru cerințele pe care i le impune viața pământească; atunci acestea vor interveni inhibând puternic pofta de acțiune, bucuria vieții pământești și atunci ființa umană va cădea într-o stare depresivă. Și este bine dacă ființa umană se lasă influențată de ea.... dacă astfel de momente îi aduc ore de contemplare interioară, atunci ele nu au venit în zadar. Dar nu toți oamenii ascultă de îndemnul interior.... Foarte mulți încearcă să își înăbușe emoțiile în creșterea plăcerii pământești și reușesc, deoarece voința lor este doar mai mult îndreptată spre viața pământească și trec nepăsători peste astfel de stări, urmărind doar să restabilească vechea stare de mulțumire interioară. O persoană nu ar trebui să se plângă dacă viața sa are zile care i se par dificile și insuportabile și care sunt cauzate doar de viața sa emoțională. Iubirea lui Dumnezeu este aproape de ei, iar astfel de ore sunt doar ajutoare ale prietenilor de dincolo care vor să împiedice ființa umană să se piardă în plăcerile pământești. Tot ceea ce, pe Pământ, dă impresia că ființa umană trebuie să trăiască în lipsuri în viața pământească, nu este decât o dovadă a harului iubirii divine, care nu poate decât să îndrume ființa umană pe calea cea bună, pe calea care duce la gloria veșnică și care va compensa pe deplin copilul pământesc pentru ceea ce a trebuit să se lipsească sau să renunțe pe Pământ. Căci bucuriile pământești trec, dar rămân gloriile veșnice, și numai acestea trebuie să fie dorite pe Pământ....

Amin

Disposición de ánimo. Depresiones. Prueba de amor

Los hombres no prestan atención a las diversas corrientes que llegan a la manifestación tras las diversas disposiciones de ánimo; y por eso tampoco son conscientes de que estas corrientes no son simplemente productos de la casualidad, sino que incluso la vida anímica del hombre es una consecuencia del modo de proceder frente a Dios o el poder del adversario.

Precisamente el hombre que sufre por causa de tales estados de ánimo está conmovido del Amor de Dios, a ojos vistas; porque Dios se preocupa de los hombres que peligran olvidarse de Él, influyendo sobre su vida de ánimo y permitiendo que se apodere de ellos un desaliento - lo que en muchos casos resulta enormemente benéfico, porque solamente en tiempos como estos los pensamientos del hombre se dirigen a su Creador... sólo cuando todo lo terrenal ha perdido valor, el hombre se acuerda de su verdadero destino.

Por eso hace falta que le desafíen días de lucha interior - días en que llega a ser consciente de la vanidad de los placeres terrenales. No hace falta que siempre verdaderos apuros y sufrimientos sean la causa de ello. Los sentimientos tristes en el hombre también pueden producirse sin motivos exteriores. Esta es la influencia de aquellos seres a los que los hombres están confiados - los que están preocupados por la salvación de estas almas, y que concienzudamente vigilan por cada impulso de su corazón.

El peligro está inminente que el hombre aplique todas sus fuerzas a las exigencias que la vida terrenal le impone. Entonces estos seres intervienen, refrenando considerablemente ese dinamismo... el placer en la vida terrenal... por lo que el hombre incurre en depresión...

Por esto es bien si el hombre se deja influenciar de ello, porque si tales tiempos le producen horas de introversión, entonces estos tiempos no se han producido en vano... Pero no todos los hombres hacen caso a la advertencia interior. Hay muchos que procuran sofocar ese estado de ánimo, abandonándose en placeres mundanos - y eso con éxito, dado que su voluntad está orientada sobre todo hacia la vida terrenal... despreocupados ignoran tales estados de ánimo, porque sólo están interesados en volver a recuperar el antiguo estado de satisfacción interior.

Los hombres cuya vida muestra días que les parecen pesados o inaguantables - días que son una consecuencia de su vida sentimental, ¡que no se lamenten, porque a ellos el Amor de Dios está cercano! Pues horas como aquellas son un remedio de los amigos del Más Allá, que quieren evitar que el hombre se pierda en placeres mundanos.

Todo lo que hace suponer que el hombre en la Tierra está en la miseria, siempre es una prueba de Gracia del Amor divino que únicamente de esta manera puede llevar al hombre al buen camino - al camino que le lleva a la Magnificencia eterna y que recompensará al niño terrenal completamente por todo de lo que en la Tierra estaba privado y por todo que tenía que ceder.

Porque alegrías terrenales son pasajeras, mientras que las Magnificencias eternas permanecen... y únicamente estas son lo que debe ser anhelado en la Tierra.

Amén.