Comparați anunțul cu traducerea

Mai multe traduceri:

Stări de spirit.... Depresii.... Dovadă de dragoste....

Oamenii nu sunt atenți la diferitele curente care se exprimă în diferite stări de spirit și, prin urmare, nu sunt informați despre faptul că aceste curente nu sunt nici ele coincidențe și că, prin urmare, și viața omului este un rezultat al stării de spirit, cauzată de atitudinea sa față de Dumnezeu sau față de puterea opusă. Tocmai persoana care suferă de astfel de stări este vizibil cuprinsă de iubirea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu are grijă de persoana care este în pericol de a-L uita, influențând viața emoțională a persoanei, afectând bucuria de a trăi și permițând ca o descurajare generală să pună stăpânire pe ea. Și în multe cazuri acest lucru este extrem de benefic, pentru că numai în astfel de momente gândirea omului se îndreaptă spre Creatorul său; numai atunci când toate lucrurile pământești și-au pierdut valoarea, omul se gândește la scopul său real. De aceea, oamenii trebuie să aibă parte de zile de luptă interioară, zile în care să conștientizeze decăderea plăcerilor pământești. Nu întotdeauna greutățile și suferințele reale trebuie să fie motivul pentru aceasta, o stare de spirit posomorâtă poate apărea în ființa umană însăși, fără o cauză externă. Și aceasta este influența acelor ființe cărora le sunt încredințați oamenii și care se preocupă de mântuirea sufletului lor și veghează cu îngrijorare asupra fiecărei mișcări a inimii umane. Există pericolul ca ființa umană să-și folosească toate forțele pentru cerințele pe care i le impune viața pământească; atunci acestea vor interveni inhibând puternic pofta de acțiune, bucuria vieții pământești și atunci ființa umană va cădea într-o stare depresivă. Și este bine dacă ființa umană se lasă influențată de ea.... dacă astfel de momente îi aduc ore de contemplare interioară, atunci ele nu au venit în zadar. Dar nu toți oamenii ascultă de îndemnul interior.... Foarte mulți încearcă să își înăbușe emoțiile în creșterea plăcerii pământești și reușesc, deoarece voința lor este doar mai mult îndreptată spre viața pământească și trec nepăsători peste astfel de stări, urmărind doar să restabilească vechea stare de mulțumire interioară. O persoană nu ar trebui să se plângă dacă viața sa are zile care i se par dificile și insuportabile și care sunt cauzate doar de viața sa emoțională. Iubirea lui Dumnezeu este aproape de ei, iar astfel de ore sunt doar ajutoare ale prietenilor de dincolo care vor să împiedice ființa umană să se piardă în plăcerile pământești. Tot ceea ce, pe Pământ, dă impresia că ființa umană trebuie să trăiască în lipsuri în viața pământească, nu este decât o dovadă a harului iubirii divine, care nu poate decât să îndrume ființa umană pe calea cea bună, pe calea care duce la gloria veșnică și care va compensa pe deplin copilul pământesc pentru ceea ce a trebuit să se lipsească sau să renunțe pe Pământ. Căci bucuriile pământești trec, dar rămân gloriile veșnice, și numai acestea trebuie să fie dorite pe Pământ....

Amin

Traducător
Tradus de: Ion Chincea

Gemütsverfassungen.... Depressionen.... Liebesbeweis....

Es beachten die Menschen nicht die verschiedenen Strömungen, die in verschiedener Gemütsverfassung zum Ausdruck kommen, und sind daher auch nicht darüber unterrichtet, daß auch diese Strömungen keine Zufälle sind, daß also auch das Gemütsleben des Menschen eine Folgeerscheinung ist, bedingt durch ihre Einstellung zu Gott oder zur Gegenmacht. Es ist gerade der unter solchen Gemütsstimmungen leidende Mensch von der Liebe Gottes sichtlich ergriffen, denn Gott nimmt Sich des Menschen an, der in Gefahr ist, Seiner zu vergessen, indem Er auf das Gemütsleben des Menschen einwirkt, die Freude am Leben beeinträchtigt und eine allgemeine Mutlosigkeit von ihm Besitz ergreifen läßt. Und dies ist in vielen Fällen ungeheuer segensreich, denn erst in solchen Zeiten wendet sich des Menschen Denken seinem Schöpfer zu; erst wenn alles Irdische an Wert verloren hat, gedenkt der Mensch seiner eigentlichen Bestimmung. Und es müssen daher Tage inneren Kampfes über den Menschen kommen, Tage in denen ihnen die Hinfälligkeit irdischen Genusses zum Bewußtsein kommt. Es brauchen nicht immer wirkliche Not und Leiden Anlaß dazu sein, es kann die trübe Stimmung im Menschen selbst entstehen ohne äußere Veranlassung. Und das ist der Einfluß jener Wesen, denen die Menschen anvertraut sind und die um deren Seelenheil besorgt sind und ängstlich wachen über jede Regung des menschlichen Herzens. Es liegt die Gefahr nahe, daß der Mensch alle Kraft verwendet auf die Anforderungen, die das irdische Leben an ihn stellt; dann greifen sie ein, indem sie den Tatendrang, die Freude am Erdenleben stark hemmen, und nun der Mensch in deprimierte Stimmung verfällt. Und es ist gut, wenn der Mensch sich davon beeinflussen läßt.... wenn solche Zeiten ihm Stunden innerer Besinnlichkeit eintragen, dann sind sie nicht vergeblich über den Menschen gekommen. Doch nicht alle Menschen hören auf die innere Mahnung.... Sehr viele suchen in erhöhtem irdischen Genuß ihre Gemütsregungen zu ersticken, und es gelingt ihnen auch, da der Wille eben mehr dem Erdenleben zugewandt ist und sie gedankenlos über derartige Stimmungen hinwegschreiten, nur darauf bedacht, den alten Zustand innerer Zufriedenheit wiederherzustellen. Es soll der Mensch nicht klagen, dessen Leben Tage aufzuweisen hat, die ihm schwer und untragbar erscheinen und die nur in seinem Gefühlsleben bedingt sind. Denen ist die Liebe Gottes nahe, und es sind solche Stunden nur Hilfsmittel der jenseitigen Freunde, die den Menschen hindern wollen, sich zu verlieren in irdischem Genuß. Alles, was auf Erden den Anschein erweckt, daß der Mensch darben muß im Erdenleben, ist immer nur ein Gnadenbeweis der göttlichen Liebe, die nur so den Menschen auf den rechten Weg leiten kann, auf den Weg, der zur ewigen Herrlichkeit führt und das Erdenkind vollauf entschädigen wird für das, was es auf Erden entbehren oder hingeben mußte. Denn irdische Freuden vergehen, doch die ewigen Herrlichkeiten bleiben bestehen, und diese allein sind es, die begehrt werden sollen auf Erden....

Amen

Traducător
This is an original publication by Bertha Dudde