• Înapoi

Dragoste.... Ură....

Iată, copilul Meu, cu brațele deschise vin în întâmpinarea ta, care vrei să primești darurile Mele. Dorința inimii tale îți va face cunoscută iubirea Mea, iubirea Mea pentru tine se va exprima în dorința ta pentru Mine, și aceasta va fi starea ta și în lumea de dincolo, vei tânji mereu după Mine, iar iubirea Mea te va împlini mereu. Iată, am pus iubirea în inima ta, astfel încât într-o zi să te bucuri de beatitudine atunci când iubirea ta va fi împlinită. Dar am pus în tine și impulsul de opunere, pentru că nu poți atinge starea de beatitudine decât învingând acest impuls și, astfel, strădania ta pe Pământ ar trebui să aibă ca scop tocmai lupta împotriva urii, a sentimentului de răutate intensă, pentru că ura îți otrăvește sufletul într-un mod foarte distructiv.... ura distruge tot ceea ce construiește dragostea.... Cu sentimentul de ură în inima sa, omul nu poate atinge niciodată perfecțiunea, căci ura face parte din rău.... Ura este atât de distructivă și atât de deprimantă pentru suflet.... este cel mai mare rău.... este dușmanul oricărei bunătăți.... este un viciu care zdrobește tot ceea ce este bun și nobil.... este originea păcatului.... O inimă care cedează la ură este incapabilă de orice impuls nobil.... Nici o virtute nu poate fi practicată acolo unde domnește ura. Smerenia, blândețea, iertarea și mila.... acestea sunt concepte complet străine de inima dominată de ură, pentru persoana respectivă ce nu cunoaște niciodată iubirea, și totuși aceasta este necesară dacă vrea să trăiască într-un mod virtuos, bun și plăcut lui Dumnezeu. Ființa umană își va da seama în lumea de dincolo cât de cumplite sunt efectele urii.... cât de distorsionat este sufletul persoanei care a fost sub influența urii în viața pământească. Dacă oamenii ar lua în considerare faptul că puterea adversă capătă putere deplină asupra unui copil pământean care se află sub influența urii, că îi va fi din ce în ce mai greu să scape de această putere și influență, că îi va fi din ce în ce mai greu să regăsească drumul înapoi spre iubire și că o astfel de persoană nu poate fi salvată de nici o altă parte decât dacă se străduiește cu adevărat să se elibereze de puterea răului. Atâta timp cât nu se retrage de sub această influență prin voința fermă de a practica iubirea, este nespus de greu să devină liber. Este cu siguranță de înțeles că ființa umană este adesea aproape forțată la sentimente de ură atunci când privește și analizează lipsa de bunăvoință a altor oameni și observă nedreptatea și comportamentul lor aparent de succes, dar trebuie să își amintească întotdeauna că există un Dumnezeu în ceruri care va răsplăti orice nedreptate la timpul potrivit..... De asemenea, trebuie să pună în contrast acest lucru cu faptul că Iisus Hristos Însuși i-a iertat cu dragoste pe cei care au fost responsabili de moartea Sa și că sentimentul de răzbunare nu a avut niciodată control asupra Sa, ci doar a iertat cu dragoste, cu îngăduință și milă, comportamentul copiilor pământești. La urma urmei, iubirea ar trebui să învingă ura și, prin urmare, și copiii de pe Pământ trebuie să se străduiască să înăbușe sentimentul de ură, dacă acesta începe să se manifeste în ființa umană, și să îl răsplătească întotdeauna doar cu iubire, chiar dacă tentația este prea puternică de a simți cea mai aprigă ură față de asupritorii oamenilor. Cei mai mulți oameni greșesc pentru că se consideră extrem de superiori și cred că trebuie să-și exprime puterea în mod palpabil față de subordonații lor, dar acolo ființa umană nu trebuie să urască, ci să vrea să-l instruiască pe celălalt în toată dragostea. Ar trebui să se gândească mai întâi la propriul suflet, care ar trebui protejat de pericolul urii, lupta sa este uneori atât de nespus de dificilă, însă depășirea acestui atribut cel mai dăunător pentru suflet va duce la perfecțiune, căci atunci iubirea va fi triumfat asupra adversarului.... Ura ar fi făcută inofensivă și distrusă sub puterea iubirii, iar sufletul va fi recunoscător pentru un astfel de efort, pentru că a fost eliberat de un chin amar....

Amin

Liefde - Haat

Zie, mijn kind, met open armen kom Ik jou, die door Mij ontvangen wilt worden, tegemoet. De hunkering van je hart zal je mijn liefde te kennen geven, in het verlangen naar Mij zal mijn liefde voor jou zich uiten en dit zal ook de toestand in het hiernamaals zijn, dat je aan een stuk door naar Mij zult verlangen en mijn liefde je aldoor vervulling geeft. Zie, de liefde heb Ik je in het hart gelegd opdat je eens in gelukzaligheid in overvloed zult genieten als je liefde vervulling ten deel valt. Maar Ik heb ook de neiging in je gelegd van het tegendeel, omdat je alleen maar door overwinning van deze drang de toestand van gelukzaligheid kunt verkrijgen en dus moet je streven op aarde juist het bestrijden van haat, het gevoel van liefdeloosheid in de hoogste graad, gelden, want de haat vergiftigt je ziel op zeer verwoestende wijze, de haat vernietigt alles wat de liefde opbouwt.

Met het gevoel van haat in zijn hart kan de mens nooit de volmaaktheid bereiken, want haat is immers een deel van de boze. De haat is zo verderfelijk en drukt de ziel zo onuitsprekelijk terneer. Hij is het ergste kwaad, hij is de vijand van elke goede gezindheid, hij is een ondeugd die al het goede en edele wegdrukt, hij is de oorsprong van de zonde. Een hart dat ten prooi is gevallen aan de haat is tot geen enkele edele opwelling instaat. Waar haat regeert kan geen deugd worden beoefend. Deemoed, zachtmoedigheid, mildheid en erbarmen, het zijn volledig vreemde begrippen voor het hart dat door haat wordt beheerst, want de mens kent immers nooit de liefde en deze is toch noodzakelijk wil de mens deugdzaam, goed en God welgevallig leven.

Hoe verschrikkelijk de uitwerking van de haat is, zal de mens beseffen in het hiernamaals, hoe verwrongen de ziel is van diegene die in het aardse leven onder invloed van de haat stond. Zouden de mensen toch eens bedenken, dat de vijandige macht volledig gezag over een mensenkind krijgt dat in haat leeft, dat het hem steeds moeilijker wordt zich aan deze macht en de invloed ervan te onttrekken, dat het hem ook steeds zwaarder valt terug te keren tot de liefde en dat er voor zo'n mens van andere zijde geen redding kan komen wanneer hij zich niet serieus inspant zichzelf uit de macht van de boze te bevrijden. Zolang hij zich niet aan deze invloed onttrekt door de vaste wil zich in de liefde te oefenen, is het onnoemelijk moeilijk er vrij van te worden. Het is wel begrijpelijk dat de mens vaak gewoonweg in haatgevoelens wordt gedrongen wanneer hij de liefdeloosheid van andere mensen beziet en nagaat en de onrechtvaardigheid en schijnbaar succesvolle handelwijze van deze gadeslaat, maar hij moet er altijd aan denken dat er een God in de hemel is die elke ongerechtigheid te zijner tijd zal vergelden. Hij moet er ook tegenover stellen, dat Jezus Christus in alle liefde zelfs diegenen vergaf die schuldig waren aan Zijn dood en dat nooit ofte nimmer het wraakgevoel in Hem de overhand kreeg, integendeel, dat Hij steeds alleen maar in algehele liefde het optreden van de mensenkinderen met consideratie en mildheid vergold. De liefde moet immers de haat overwinnen en daarom moeten de kinderen op aarde zich eveneens inspannen het gevoel van haat te verstikken als het zich in de mens begint te roeren, en steeds alleen met liefde te vergelden, ook wanneer de verzoeking te sterk is bitterste haat tegen de onderdrukker van de mensen te voelen. De meeste mensen dwalen, daar zij zichzelf voor uiterst hoogstaand houden en geloven hun macht terecht voelbaar te kennen te moeten geven tegenover de ondergeschikten, maar daar moet de mens niet haten, veeleer in alle liefde de ander willen voorlichten.

Hij moet op de eerste plaats aan zijn eigen ziel denken, die beschermd moet worden tegen het gevaar van haat. Haar worsteling is soms zo onnoemelijk zwaar, maar de overwinning van deze voor de ziel de schadelijkste eigenschap zal tot volmaaktheid leiden, want dan heeft de liefde gezegevierd over de vijand. De haat is onschadelijk gemaakt en moest onder de kracht van de liefde vernietigd worden en de ziel zal dankbaar zijn voor zo'n inspanning, want ze werd verlost van bittere pijn.

Amen