• Înapoi

Oameni fără suferință.... Suferința este iubire....

Și întotdeauna veți auzi vocea Mea, voi care purtați în inima voastră dorința pentru aceasta. Iată, copilul Meu, mersul tău pe Pământ este într-adevăr o luptă continuă și trebuie să rămână așa până la sfârșitul vieții tale, pentru că și atunci puterea voinței va rămâne la fel de neștirbită, iar dacă ai găsi deja împlinirea completă a cererilor tale pe Pământ, ai slăbi în strădania ta de a ajunge la Mine, și acolo vei căuta și vei găsi mereu explicația pentru orele și zilele care vă împovărează mintea. Cu toate acestea, dragostea Mea este aproape de tine și te împiedică să suferi daune sufletești. Starea de veșnică mulțumire pe Pământ este extrem de periculoasă pentru suflet.... iar dragostea Mea vrea să te ferească de un astfel de pericol și să te educe la o activitate spirituală tot mai vie și să-ți sporească dorința pentru Mine, căci aceasta este adevărata forță motrice a activității spirituale asupra ei însăși.... Și Eu sunt mereu aproape de voi, dar adesea voi nu Mă recunoașteți și nu Mă căutați și nu ascultați în interior, acolo unde Eu Mă adresez vouă cu dragoste.... Doar perseverați și nu lăsați să vă slăbească dorința pentru Mine, atunci Eu voi intra complet în posesia voastră și într-o zi vă voi oferi cea mai fericită pace, când veți fi luptat victorioși în bătălia vieții. Și acum, lasă-Mă să vorbesc inimii tale astfel:

Bucuria nemărginită a vieții nu a fost niciodată acordată vreunui muritor.... Acest cuvânt des folosit descrie pe scurt starea de suferință de pe Pământ, iar oricine are multe bucurii de arătat în viața pământească nu este cu adevărat înzestrat cu dragoste de către Tatăl ceresc. El poate vorbi vreodată de adevărata iubire părintească doar dacă simte și el severitatea Tatălui sau dacă se dăruiește de bunăvoie Tatălui ceresc atât de mult încât Domnul l-a binecuvântat deja în viața pământească. Dar oricine se află în iubirea Tatălui va trebui să treacă prin focul iubirii sau prin suferință pentru a-și purifica firea..... Dacă inima lui este binevoitoare și activă în iubire, atunci suferința nu îl va deprima și el nu va face decât să privească și mai intim spre Tatăl ceresc în suferință și să devină iubire pură în viața pământească. Dar cel care este scutit de suferință este nespus de sărac pe Pământ, și aceasta din vina sa.... el nu a dăruit iubire semenilor săi și astfel nu o primește nici de la Tatăl. Deși viața pământească va fi mult mai confortabilă pentru el, în bucuria netulburată a vieții și în zile fără durere, starea sufletului său este tulbure și nespus de chinuitoare.... Înstrăinarea de inima Tatălui se va exprima în mod tangibil prin faptul că se va gândi și se va strădui numai la plăcerile pământești și se va strădui să le obțină cu adevărată lăcomie, căci prin firea sa lipsită de iubire se dă pe sine în puterea forțelor potrivnice, se întoarce tot mai mult spre ele și este atras de această putere în vârtejul lumii cu toate ispitele ei, cu tot farmecul și cu toată senzualitatea ei. Din acest motiv, nu invidiați niciodată pe acei oameni care par să se descurce bine în viața pământească.... viața lor este atât de neproductivă.... că nu adună nimic pentru veșnicie, nu fac nimic pentru sufletul lor.... ci totul pentru căderea și moartea lor spirituală. Și viața pământească este scurtă, dar viața în lumea de dincolo este infinit de lungă.... ei au renunțat la multe și au primit puțin pe Pământ și sunt mai săraci decât cei mai săraci oameni de pe Pământ care trec prin suferințe și zile triste. Cu cât sunteți mai activi în iubire pe Pământ, cu atât mai mult vă va apăsa și suferința.... propria suferință și cu atât mai mult suferința semenilor voștri, căci o inimă iubitoare simte și suferința celor dragi ei.... Dar toată suferința este la rândul ei iubire.... iubire intimă a Tatălui vostru din Ceruri, Care vrea astfel să vă facă vrednici de apropierea Sa și de paradisul ceresc.... Și dacă sunteți în suferință, să știți că sunteți și în iubirea Mea.... să știți că atunci nu trebuie decât să-l îmbrățișați pe Mântuitorul vostru tot mai intim în inima voastră, pentru ca toată suferința voastră să se transforme în binecuvântare....

Amin

Mensen zonder leed - Leed is liefde

En altijd zult u Mijn Stem vernemen, u die in uw hart het verlangen daarnaar koestert. Zie Mijn kind, wel is je weg op aarde een voortdurende strijd en dit moet ook zo blijven tot het einde van je leven, want dan blijft de kracht van de wil ook onverzwakt. Als je op aarde reeds de volkomen vervulling van je wensen zou ontvangen, zou je traag worden in het streven tot MIJ te komen. En daarin zoek en vind je altijd de verklaring van uren en dagen die je gemoed bezwaren. Toch is Mijn Liefde je nabij en verhoedt dat je schade lijdt aan je ziel.

De staat van voortdurende tevredenheid op aarde is uiterst gevaarlijk voor de ziel, en Mijn Liefde wil dat gevaar van je afwenden en je tot steeds ijveriger geestelijke activiteit brengen en je verlangen naar MIJ versterken, want dit is de ware drijfkracht om geestelijk te werken aan jezelf.

IK ben jou, en u allen altijd nabij, u echter herkent MIJ vaak niet. U zoekt MIJ maar u luistert niet naar het innerlijk waar IK u liefdevol aanspreek. Blijf volhouden en laat uw verlangen naar MIJ niet zwakker worden. Dan neem IK geheel bezit van u en geef u eens de zaligste vrede, wanneer u de strijd van het leven met succes hebt uitgevochten.

En laat MIJ nu dan tot je hart spreken: Een ongestoorde levensvreugd valt geen sterveling ten deel. Dit vaak toegepaste woord leert u, in 't kort de toestand van lijden op aarde kennen. En wie kan bogen op veel vreugde in het aardse leven is waarlijk niet in liefde door MIJ bedacht, want hij kan slechts dan van ware Vaderliefde spreken als hij ook de gestrengheid van de VADER bemerkt. Of, als hij zichzelf zo gewillig aan MIJ overgeeft, dat IK hem reeds in het aardse leven heb gezegend.

Want wie zich in de Liefde van de VADER bevindt zal voor de loutering van zijn wezen door het Vuur van de Liefde, of door leed moeten gaan. Is zijn hart bereidwillig om lief te hebben en in liefde werkzaam te zijn dan zal ook het leed hem niet terneerdrukken, en zal hij in 't leed alleen steeds inniger naar MIJ opzien en louter liefde worden in het aardse leven. Doch wie voor leed gespaard blijft is onuitsprekelijk arm, reeds op aarde en eenmaal in het hiernamaals. En wel door eigen schuld, want hij gaf de medemens geen liefde en ontvangt deze daarom ook van MIJ niet. Het leven op aarde zal hem weliswaar meer bevallen in ongestoord levensgenot en zorgeloze dagen, maar de toestand van zijn ziel is droevig en eens heel erg smartelijk.

De vervreemding van het VADERhart zal merkbaar tot uiting komen, doordat zijn zinnen en streven alleen aardse vreugden geldt en hij er met ware begerigheid naar streeft. Want hij begeeft zich door zijn liefdeloze natuur in de macht van de tegenwerkende krachten, keert zich meer en meer naar hen toe en wordt door deze macht in de maalstroom van de wereld getrokken met al al haar verlokkingen, glans en wellust.

Daarom, benijd nooit de mensen die het schijnbaar goed gaat in het aardse leven. Hun leven is onvruchtbaar, niets verzamelen zij voor de eeuwigheid, niets doen zij voor hun ziel maar alles voor hun ondergang en geestelijke dood. En het aardse leven is kort, het leven in het hiernamaals echter oneindig lang. Ze hebben op aarde veel voorbij laten gaan en weinig ontvangen, en zijn daarom armer dan de armste mensen op aarde die door leed en dagen vol zorg gaan.

Hoe meer u in liefde werkzaam bent op aarde, des te meer zal het leed op u drukken. Uw eigen leed en meer nog dat van medemensen, want een liefhebbend hart voelt als het ware ook het lijden van hen van wie het houdt. Doch al het leed is ook weer liefde. Innige liefde van de Hemelse VADER, DIE u daardoor waardig wil maken om in Zijn nabijheid te zijn en te leven in het hemelse paradijs. Als u in leed verkeert weet dan dat u ook in Mijn Liefde bent. Weet, dat u dan steeds inniger uw Heiland in het hart moet sluiten - opdat al uw leed in zegen zal worden omgezet.

Amen