• Terug

Goede Vrijdag

De last van de zonde die Ik op mijn schouders heb genomen, was onmetelijk zwaar en kon alleen door een zoenoffer teniet worden gedaan die evenzo groot was als voor Mij de kruisweg en het buitengewoon smartelijke lijden en sterven aan het kruis is geweest. Want dit was buitengewoon martelend.

U mensen bent niet in staat u de mate van lijden ook maar bij benadering voor te stellen. Want Ik voelde Me door de kracht van God verlaten.

Ik, die steeds met de Vader verbonden was, moest alleen de weg afleggen die Mij als eeuwigheden voorkwam. Die Ik echter toch op Mij nam in grenzeloze liefde, omdat Ik medelijden had met de mensheid en Ik wist dat alleen dit offer van Mij zelf de mensheid verlossing kon brengen.

En steeds weer moest Ik de wreedheden van de beulsknechten ondervinden en de hele duivelse wereld deed hieraan mee. Maar Ik mocht Me niet verweren doordat Ik de in Mij wonende goddelijke kracht aanwendde. Want dit verlossingswerk moest een werk van de vrije wil zijn, waarom Ik als alleen mens deze lijdensweg ben gegaan, er steeds om biddend dat Ik hem ook kon afmaken. Dat Ik niet tevoren faalde, dat Ik ook de kruisdood mocht doorstaan die pas het verlossingswerk ten einde bracht. Wat Ik aan kwellingen en vernederingen heb moeten meemaken, zult u pas in het rijk hierna in zijn volle omvang kunnen beseffen, wanneer u mijn kruisdood zult kunnen aanschouwen. Maar voor de tijd van uw bestaan als mens ontbreekt u elk begrip voor mijn kwellingen, want u zelf zou al bij een geringere mate het leven hebben verloren. Maar mijn wil om u te verlossen was zo sterk dat hij Mij de kracht gaf alle lijden tot en met het uiterste door te maken. Dat Ik ook bewust de kruisdood heb verdragen en nog voor mijn beulen kon bidden: "Vader vergeef het hun want ze weten niet wat ze doen".

Ze wisten niet dat ze in Mij de Vader zelf aan het kruis sloegen, die de mensen wilde verlossen van alle zonde.

Maar Ik wist dat Hij zich alleen van Mij had teruggetrokken om geen dwang uit te oefenen op Mij als mens, omdat alleen de mens Jezus kon lijden en dit lijden de Vader verzoende. Daarom sprak Ik de woorden uit: "Het is volbracht" om daarmee te zeggen dat het een sinds eeuwigheid voorbestemde daad is geweest die nu was uitgevoerd. Maar de uitwerking ervan strekte zich uit over het verleden, de tegenwoordige tijd en de toekomst. En bijgevolg zijn alle wezens verlost die eens van God afvielen.

De kruisdood van de mens Jezus zult u eeuwig in het hiernamaals kunnen beleven. Maar geen mens, zolang hij op aarde leeft, zal de afschuwelijke kwellingen ooit in zijn volle omvang kunnen beseffen, want daar ontbreekt hem het begrip voor. Want het grote lijden van de mens Jezus bestond niet alleen in de lichamelijke kwellingen die Hem werden aangedaan, maar veel meer heeft Zijn zuivere ziel geleden, die uit het rijk van het licht naar de aarde was afgedaald ter wille van dit verlossingswerk.

Wat het voor een reine ziel betekent zich midden in de poel van zonde te bevinden, wat het voor een volmaakte ziel betekent te midden van onvolmaakte schepselen te vertoeven, kan alleen dan worden begrepen, wanneer de ziel zelf al in het rijk van het licht verblijft. Maar dan zal ze ook kunnen beseffen hoe diep de liefde was die Jezus heeft bewogen de zondige broeders hulp te bieden. En dan zullen zij beven van ontzag en Hem lof en dank zingen, die de wereld verloste van alle zonde.

Amen

Vinerea Mare....

16 aprilie 1965: Cartea 94

Povara păcatului pe care am luat-o pe umerii Mei era nespus de grea și nu putea fi răscumpărată decât printr-un sacrificiu de ispășire la fel de mare, așa cum a fost pentru Mine calea crucii și suferința și moartea extrem de dureroasă de pe cruce. Căci aceasta a fost extrem de chinuitoare.... Voi, oamenii, sunteți incapabili să vă imaginați măcar măsura suferinței, căci M-am simțit abandonat de puterea lui Dumnezeu, Eu.... care am fost mereu unit cu Tatăl.... a trebuit să parcurg singur calea care Mi se părea veșnică, dar pe care am luat-o totuși asupra Mea într-o iubire nemărginită, pentru că Mi s-a făcut milă de omenire și am știut că numai această jertfă a Mea putea aduce mântuirea oamenilor.... Și de nenumărate ori a trebuit să experimentez cruzimea călăilor, iar întreaga lume infernală a luat parte la aceasta. Cu toate acestea, nu Mi s-a permis să Mă apăr folosindu-Mi forța divină inerentă, deoarece acest act de Mântuire trebuia să fie o lucrare a liberului arbitru, motiv pentru care am parcurs această cale a suferinței ca o "simplă ființă umană", rugându-Mă doar să pot să o duc la bun sfârșit, să nu eșuez primul, să Mi se permită să supraviețuiesc și morții pe cruce, care doar a dus la încheierea actului de Mântuire. Amploarea chinurilor și umilințelor pe care a trebuit să le trăiesc o veți putea măsura doar în Împărăția de dincolo, când veți putea vedea moartea Mea pe cruce. Cu toate acestea, pentru timpul existenței voastre umane, vă lipsește orice concept pentru chinurile Mele, căci voi înșivă v-ați fi pierdut deja viața într-o măsură mai mică, dar voința Mea de a vă răscumpăra a fost atât de puternică încât Mi-a dat puterea de a îndura toate suferințele până la extrem.... încât am îndurat în mod conștient și moartea pe cruce și am fost încă în stare să Mă rog pentru torționarii Mei: "Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac"...... Ei nu știau că în Mine L-au răstignit pe Însuși Tatăl, Care a vrut să-i răscumpere pe oameni de orice păcat.... Cu toate acestea, știam că El se retrăsese de la Mine doar pentru a nu exercita nicio constrângere asupra Mea ca ființă umană, pentru că doar ființa umană Iisus a putut suferi și această suferință l-a împăcat pe Tatăl. De aceea am rostit cuvintele "S-a isprăvit" pentru a spune că fusese un act predeterminat în mod etern care acum se împlinise. Dar efectul (execuția) lui s-a extins asupra trecutului, prezentului și viitorului. Și astfel sunt răscumpărate toate ființele care au căzut cândva de la Dumnezeu..... Veți putea trăi veșnic (în lumea de dincolo) moartea ființei umane (Iisus) pe cruce și (dar) nicio ființă umană.... atâta timp cât pășește (trăiește) pe Pământ.... nu va putea vreodată să măsoare chinul îngrozitor, pentru că îi lipsește înțelegerea pentru aceasta. Căci marea Sa suferință (marea suferință a omului Iisus) nu a constat numai în chinurile fizice care I-au fost aplicate, ci mult mai mult a suferit sufletul Său curat, care (se) coborâse din împărăția luminii pe Pământ pentru această lucrare de Mântuire.... Ce înseamnă pentru un suflet curat să se afle în mijlocul iazului păcatului.... ce înseamnă pentru un suflet perfect să locuiască în mijlocul unor creaturi imperfecte nu poate fi înțeles decât atunci când sufletul însuși locuiește deja în împărăția luminii, dar atunci va putea măsura și profunzimea iubirii care l-a determinat pe Iisus pentru a-i ajuta pe frații păcătoși, și atunci vor tremura de uimire și vor cânta laude și mulțumiri Celui care a răscumpărat lumea din tot păcatul....

Amin