• Back

내면의 느낌은 생활의 길잡이.

사람 안의 가장 깊은 내면의 느낌은 그의 인생을 살아나가는데 길잡이이다. 만약에 사람이 질문하고, 올바른 길에 거하기 위해 내면의 음성을 부정하는 것도 아니고, 받아들이는 것도 아닐지라도, 주의를 기울이기만 하면, 내면의 음성은 표현을 한다. 믿음이 없을 경우에는 내면의 음성을 인정하는 일이 쉽지 않지만, 그러나 의지가 비로소 결정을 한다.

사람의 의지가 선하다면, 그는 자기 내면의 깊은 곳에서 오는 느낌이 주는 말을 의심하지 않고 영접한다. 왜냐하면 그는 질문을 통해 자신의 심장을 영계의 친구들의 영향을 향해 열었기 때문이다. 자신의 의지가 여전히 하나님의 대적자의 권세아래 놓여 있는 사람은 모든 속삭이는 내면의 음성에 마음의 문을 닫는다. 그러므로 그는 내면의 음성에 저항하고 물리친다. 다시 말해 거부한다.

올바르게 행하기를 원하는 사람은 항상 심장에서 나오는 음성에 주의를 기울인다. 왜냐하면 그가 질문하고 응답을 기다리기 때문이다. 원하지 않는 사람은 영적 지식에 관련된 질문을 아예 하지 않는다. 그가 모든 영적인 것을, 즉 이세상 밖의 세계를 부인하기 때문이다. 질문하지 않는 사람에게는 답변을 해줄 수 없다.

이런 사람의 생각의 범위는 세상적인 것에 국한되고, 영적인 것을 탐구하는 것을 시간낭비로 여긴다. 그러나 그러면 그는 물질적인 가치관으로 가득 차 있어, 자신 안에 세밀한 음성을 느낄 수 없고, 그러므로 그는 지극히 내적인 동요에 주의를 기울이지 않는다. 내적인 음성은 세상에 대한 사랑과 세상의 것과 물질에 대한 감각이 줄어들기 시작하는 사람에게 들을 수 있게 선명하게 울린다.

왜냐하면 그러면 비로소 사람이 깊이 생각하고, 생각이 자기 안에 질문을 불러 일으키기 때문이다. 그러면 그는 동시에 질문에 대한, 실제 영적인 친구들이 생각을 통해 그에게 전해준 답변을 받는다. 사람의 의지가 선하고, 하나님을 거절하는 자세를 취하지 않을 때, 생각을 통해 그에게 진리가 전해질 것이다. 그는 자신의 가장 깊은 곳에서 나오는 느낌인, 심장에서 나오는 음성을 안심하고 믿을 수 있고, 이 음성이 인도하는 대로 행할 수 있다. 의지가 단지 선을 추구하기만 하면 된다. 그는 올바르게 행하려는 의지를 가져야만 한다. 그러면 피할 수 없게 그가 가야 하는 길이 그에게 제시된다.

아멘

Sentimentul interior ghid pentru calea vieții....

Sentimentul cel mai profund din om este ghidul pentru modul său de viață. Atâta timp cât omul se întreabă, el nu neagă și nici nu afirmă, și atunci se exprimă vocea din el, de care trebuie doar să țină cont pentru a fi pe calea cea bună. A fi capabil să afirmi este adesea foarte dificil atâta timp cât lipsește credința, dar numai voința aduce decizia. Dacă acest lucru este bun, atunci ființa umană acceptă fără ezitare ceea ce îi spun sentimentele sale cele mai intime, pentru că prin întrebarea sa și-a deschis inima la influența prietenilor de dincolo. Dar ființa umană a cărei voință este încă sub puterea adversarului își închide inima la aceste șoapte. Prin urmare, el se împotrivește și respinge, adică neagă. Numai persoana care este dispusă să facă ceea ce este corect va acorda atenție vocii inimii sale. Pentru că el pune întrebări și așteaptă răspunsuri. Persoana care nu vrea trăiește fără să pună astfel de întrebări care privesc cunoașterea spirituală, pentru că neagă tot ce este spiritual, adică o viață în afara vieții pământești. Și nici un răspuns nu poate fi dat unei persoane care nu pune întrebări. Gândirea omului este preocupată mai ales de lucrurile pământești și consideră că timpul pentru cercetarea spirituală este un timp pierdut. Dar atunci el este încă atât de preocupat de aspectele materiale încât nu simte vocea subtilă din el însuși. Și de aceea nu acordă atenție impulsurilor cele mai intime. Astfel, vocea interioară va suna în primul rând acolo unde dragostea pentru lume, sentimentul pentru tot ceea ce este pământesc, pentru materie, începe să se diminueze..... Căci abia atunci omul se ocupă cu gânduri mai profunde, iar acestea au ca efect faptul că el își pune adesea întrebări în interiorul său.... încât acum, ca să zicem așa, își dă și el însuși răspunsul care, de fapt, i-a fost transmis mental de către prietenii săi spirituali..... Căci de îndată ce voința lui este bună și nu se leapădă de Dumnezeu, el va primi și mental adevărul și va putea urma cu încredere glasul inimii..... adică sentimentul său cel mai intim.... și să facă acum ceea ce este determinat să facă. Doar voința trebuie să lupte pentru bine.... el trebuie să vrea să facă ceea ce este corect, atunci i se va arăta inevitabil și calea pe care trebuie să meargă....

Amin