Ne možete izmjeriti blaženost koju će vam duhovno kraljevstvo podariti kad ste kroz zemaljski život vaše biće oblikovali tako da možete zaposjesti kraljevstvo svjetla. To vam ne može biti ni predočeno, jer biste vaš zemaljski život onda vodili u jednom izvjesnom stanju prisile i svrha njega tada bi bila potpuno promašena. I kad vam je to predstavljeno kao istinito, ipak nedostaju dokazi, a to svoj uzrok ima u slobodi volje koja bi time bila ugrožena. No toliko vam može i mora biti rečeno, da će najteži zemaljski život u nevoljama i teškoćama, u bolesti i bijedi, kroz te blaženosti biti nadoknađen tisuću puta i da gledajući unazad nećete moći shvatiti da vam je padalo teško kad ste morali podnositi žrtvu, pošto vam onda i zemaljsko vrijeme izgleda kao jedan letimičan trenutak i cijela vječnost u blaženosti se prostire pred vama....
Svi vi ljudi vašem zemaljskom životu pridajete previše važnosti, zemaljski gledano.... Duhovno je on doduše bitan za vas, pošto upravo jedno ispravno proživljeno zemaljsko postojanje i može stvoriti blaženu vječnost. No što vam taj zemaljski život zemaljski nudi, potpuno je beskorisno i priređuje vam ugodu samo na trenutak, mjereno sa vječnošću. Trebate stalno biti svjesni toga da jednom nećete moći shvatiti da ste nalazili ugodu u stvarima koje nisu imale nikakve duhovne vrijednosti.... I biti ćete zahvalni svakoj duši koja vam je u zemaljskom životu baš tu bezvrijednost predstavljala i vaš pogled usmjeravala na druge ciljeve.
No dokle god vi ljudi živite na Zemlji, takve upute neće vam biti po ukusu, pa zato i Isusove Riječi: “Kraljevstvo nebesko trpi nasilje, i samo tko primjeni silu, prisvaja si ga....” (Matej 11:12). A kad biste se potrudili zamisliti koliko beskrajno dugo vrijeme vi s obzirom na vašu dušu već boravite na Zemlji i da se pred vama nalazi vječnost, onda biste i kratko vrijeme zemaljskog života uspjeli bolje procijeniti, znali biste da je to zbilja samo jedan trenutak, a onda biste rado i odustali od užitaka toga trenutka s pogledom na blaženost koju si priskrbljujete putem nadvladavanja vas samih.
Baš u tome se sastoji vaš ispit volje, da ne težite za udjelom protivnika Boga, nego da svoj cilj vidite u Bogu.... I sad kad je vama ljudima tako vidno pružena pomoć time što ste upoznati sa svrhom vašeg zemaljskog života, kad su vam otvorene oči, tako da ste sposobni vidjeti ono što slijep ne vidi, onda bi vas taj cilj ipak trebao privući, jer zemaljski život ne traje vječno i on već idući dan za pojedinca može biti završen....
Vaše zemaljsko postojanje je upitno, pošto nemate nikakve sigurnosti da ćete ga moći dugo uživati.... Ali duhovni život svakome od vas je siguran, jedino što može biti vrlo različito uređen. A to određujete vi sami putem vašeg stava prema zemaljskom životu. I pored toga imate pravo i dužnost u zemaljskom životu da ispunite to mjesto na koje ste bili postavljeni. Tako da ni vama zemaljske radosti nisu uskraćene, i Bog od vas ne traži isposništvo, ne traži potpuno povlačenje od svijeta.... Ali ne trebate se dati dominirati od strane svijeta, vi trebate biti gospodar svijeta, vi trebate učiniti da svijet vama posluži, po Božjoj volji.... No kao smisao i svrhu postojanja na ovom svijetu uvijek gledati duhovni razvoj, koji možete ostvariti i u zemaljskom životu....
Ne treba “svijet” ispunjavati cijelo razmišljanje čovjeka, nego duhovne misli trebaju biti u prvom planu, tada ni svijet više neće biti opasnost iako se čovjek kreće posred svijeta. I čovjek si uvijek treba bit svjestan toga da zemaljski život nije cilj sam po sebi, nego je samo sredstvo za postizanje cilja .... Tko si prisvoji te misli, taj se ne daje zadovoljiti time što mu svijet nudi .... On traži i žudi više ciljeve, i za njega je svijet izgubio opasnost, on u svijetu više ne nalazi ispunjenje pošto je spoznao njegovu stvarnu vrijednost ili pak ne-vrijednost. Uz to je čovjeku Bog u Svome stvaranju podario mnoge stvari u kojima čovjek bez opasnosti može uživati, kao što On čovjeku samome i prepušta to da u svim stvarima uživa na ispravan način, kad On Sam jeste i ostaje Cilj, Koji je čovjeku prioritet....
AMEN
TranslatorNu puteți măsura fericirea pe care vi-o va oferi împărăția spirituală atunci când v-ați format ființa prin viața pământească în așa fel încât să puteți intra în posesia împărăției luminii. Și nici nu vi se poate preciza, pentru că atunci v-ați trăi viața pământească într-o anumită stare de constrângere, iar scopul ei ar fi atunci complet ratat. Și chiar dacă vi se prezintă ca fiind adevărat, dovezile lipsesc, dar și acest lucru își are rațiunea în libertatea voinței, care ar fi pusă în pericol prin aceasta. Dar atât se poate și trebuie să vi se spună că cea mai grea viață pământească în adversități și necazuri, în boală și mizerie, va fi depășită de o mie de ori de acele fericiri și că, privind în urmă, nu veți putea înțelege că v-a fost greu atunci când a trebuit să vă jertfiți, pentru că atunci și timpul pământesc vă va părea o clipă trecătoare, iar acum vă stă în față întreaga veșnicie în beatitudine.... Voi, oamenii, acordați cu toții prea multă valoare vieții voastre pământești, din punct de vedere pământesc.... Ea are într-adevăr o importanță spirituală pentru voi, pentru că o existență pământească corect trăită vă poate crea o eternitate fericită. Dar ceea ce vă oferă această viață pământească este complet inutil și vă oferă doar o senzație de bunăstare de moment în comparație cu eternitatea. Ar trebui să aveți mereu în vedere acest lucru, pentru că într-o zi nu veți putea înțelege că v-ați bucurat de lucruri care nu aveau nicio valoare spirituală.... și veți fi recunoscători fiecărui suflet care v-a prezentat tocmai această inutilitate în viața pământească și v-a îndreptat privirea spre alte scopuri. Dar atâta timp cât voi, oamenii, veți trăi pe Pământ, astfel de referințe nu vor fi pe placul vostru și de aceea și cuvintele lui Iisus: "Împărăția cerurilor se ia cu năvală și numai cei ce dau năvală pun mâna pe ea....". Dar dacă ați încerca măcar o dată să vă imaginați cât de infinit de mult timp ați umblat pe Pământ pentru sufletului vostru, și că în fața voastră se află eternitatea, atunci ați putea să evaluați mai bine și timpul scurt al vieții pământești, ați ști că este de fapt doar o clipă și atunci ați dori cu plăcere să renunțați și la bucuriile acestei clipe în vederea fericirii pe care o dobândiți depășindu-vă pe voi înșivă. Tocmai aceasta este proba voinței voastre, să nu vă străduiți spre adversarul lui Dumnezeu, ci să vă vedeți scopul în Dumnezeu..... Și când voi, oamenii, sunteți ajutați atât de vizibil prin faptul că vi se dă cunoașterea scopului vieții voastre pământești, când vi se deschid ochii astfel încât să puteți vedea ceea ce orbii nu pot vedea, atunci scopul ar trebui să vă atragă în continuare, căci viața pământească nu durează o veșnicie și poate chiar să se termine pentru individ chiar a doua zi.... Existența voastră pământească este îndoielnică, deoarece nu aveți certitudinea că vă veți putea bucura de ea pentru o perioadă lungă de timp.... dar viața spirituală este sigură pentru fiecare dintre voi, numai că ea poate fi conturată foarte diferit. Iar acest lucru îl determinați voi înșivă prin atitudinea pe care o aveți față de viața pământească. Și totuși, aveți dreptul și datoria de a vă ocupa locul care v-a fost dat în viața pământească. Prin urmare, nu vi se refuză plăcerile vieții, iar Dumnezeu nu vă cere să trăiți într-o pustnicie, să vă retrageți complet din lume.... Dar nu trebuie să vă lăsați dominați de lume, să fiți stăpânii lumii, să faceți lumea să vă fie de folos, așa cum este voia lui Dumnezeu.... însă vedeți întotdeauna dezvoltarea spirituală ca sens și scop al existenței în această lume, pe care o puteți realiza și în viața pământească.... Întreaga gândire a ființei umane nu ar trebui să fie umplută de "lume", ci să predomine gândurile spirituale, atunci nici lumea nu va mai fi un pericol, chiar dacă ființa umană trăiește în mijlocul lumii. Iar ființa umană ar trebui să fie mereu conștientă de faptul că viața pământească nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru un scop..... Oricine adoptă aceste gânduri nu se va mulțumi cu ceea ce îi oferă lumea..... El caută și se străduiește să atingă scopuri mai înalte, iar pentru el lumea și-a pierdut pericolul, nu-și va mai găsi împlinirea în lume pentru că i-a recunoscut valoarea reală sau chiar nonvaloarea. De altfel, Dumnezeu a dat ființei umane multe lucruri în creația Sa de care ființa umană se poate bucura fără ezitare, așa cum lasă la latitudinea ființei umane să se bucure de toate lucrurile în mod corect, dacă doar El Însuși este și rămâne întotdeauna scopul care este prima prioritate a ființei umane....
Amin
Translator