• Volver

No es la disposición sino el amor lo que determina la voluntad....

Depende de todos ustedes hacia dónde dirigen su voluntad, aunque ciertamente les será señalado por Mi Palabra qué éxito les traerá cada dirección de la voluntad. Sin embargo, ni siquiera Mi Palabra te obliga, porque también puedes aceptarla o rechazarla de nuevo según tu naturaleza y tu amor. Porque el amor determina tu voluntad.... Siempre amarás aquello por lo que te esfuerzas, ya sea bueno o malo; tu deseo se dirige hacia ello, y por eso tu voluntad es también.... el bien o el mal. Siempre sentirás amor por lo que deseas, pero si el amor está bien o mal dirigido está determinado por tu desarrollo espiritual. Ahora bien, ustedes ciertamente podrían objetar que el amor está puesto dentro del ser humano, que el amor al mal nace también en el corazón y que el ser humano es, por tanto, víctima de los deseos que dormitan en él. Y esta objeción está hasta cierto punto justificada.... que en el ser humano descansan todos los instintos y deseos que aún no han sido superados en las etapas preliminares individuales en la ley de la compulsión, que el ser humano por lo tanto trae estos instintos con él a la vida terrenal para ahora conquistarlos y desecharlos completamente. Por lo tanto, estas cualidades están presentes en el ser humano y, por lo tanto, siempre estimulan, excitan los deseos. Estos quieren realizarse, cumplirse, y a menudo se vuelven tan poderosos en el ser humano que lo dominan por completo. La lucha contra tales deseos es a menudo difícil, pero el ser humano ha recibido de Mí el intelecto para pensar en sus sentimientos con el fin de tomar medidas apropiadas contra ellos. Es un error decir que el ser humano tiene que actuar según su disposición....como creado sin intelecto e impulsado por puro instinto.

Pero como se le da suficiente oportunidad en la vida terrenal para reunir conocimientos, como se le da una guía a través de Mis mandamientos de amor, como tiene un amonestador y advertidor silencioso dentro de sí mismo que siempre le señala Mi voluntad, y como ahora puede reflexionar en todo, ahora depende únicamente de su voluntad librar una batalla consigo mismo cuando sea necesario, cuando sus deseos se resistan a lo que debe hacer según el discernimiento interior.... Que no pudiera hacerlo queda descartado, pues una voluntad sincera también le asegura el suministro de fuerza, pero una voluntad débil falla.... Y de nuevo, sólo se necesita una cosa para fortalecer una voluntad débil.... la fe en Jesucristo.... Las personas que todavía están muy cargadas de idiosincrasias de sus etapas anteriores, ciertamente no tendrán fe en Jesucristo, sin embargo, si tan sólo lo tratan intelectualmente, ya anunciarán su voluntad de comprender la verdad y se les ayudará a encontrar la solución correcta.... Pero allí donde se rechaza sin reparos la pregunta sobre Jesucristo, donde no se hace ningún esfuerzo por encontrar una respuesta, allí es donde la voluntad se dirige evidentemente hacia abajo, y allí el ser humano se convertirá ciertamente en una víctima de las fuerzas de abajo, pero es él mismo que lo quiere y no es culpa de su disposición. Porque el ser humano puede querer en ambas direcciones, de lo contrario no se podría hablar de libre albedrío. Y toda persona puede y debe preguntarse alguna vez sobre su tarea en la vida terrenal.... Para ello se le ha dado intelecto....

Amén

Nu dispoziția, ci iubirea determină voința....

Depinde de voi toți unde vă îndreptați voința, deși cu siguranță vă va fi indicat de către Cuvântul Meu ce succes vă va aduce fiecare direcție a voinței. Cu toate acestea, nici măcar Cuvântul Meu nu vă obligă, pentru că și voi puteți să-l acceptați sau să-l respingeți din nou în funcție de natura și de iubirea voastră. Căci dragostea determină voința voastră.... Veți iubi întotdeauna ceea ce vă străduiți să obțineți, fie că este bun sau rău; dorința voastră este îndreptată spre acel lucru, și astfel și voința voastră este de asemenea.... bună sau rea. Veți simți întotdeauna dragoste pentru ceea ce vă doriți, dar dacă dragostea este direcționată corect sau greșit este determinată de dezvoltarea voastră spirituală. Acum puteți obiecta cu siguranță că iubirea este plasată în ființa umană, că iubirea pentru rău se naște și ea în inimă și că ființa umană este, prin urmare, o victimă a dorințelor care dorm în ea. Și această obiecție este într-o oarecare măsură justificată.... că în ființa umană se odihnesc toate instinctele și dorințele care nu au fost încă depășite în etapele preliminare individuale în legea constrângerii, că ființa umană aduce deci aceste instincte cu ea în viața pământească pentru a le cuceri acum și a se lepăda complet de ele. Aceste însușiri sunt așadar prezente în ființa umană și de aceea stimulează întotdeauna dorințele. Acestea doresc împlinirea și adesea devin atât de puternice în ființa umană încât o domină complet. Lupta împotriva unor astfel de dorințe este adesea dificilă, însă omului i s-a dat de către Mine intelectul pentru a se gândi la sentimentele sale, pentru a lua măsuri adecvate împotriva lor. Este greșit să spunem că omul trebuie să acționeze conform dispoziției sale...ei bine dacă ar fi fost creat fără intelect și s-ar simți condus instinctiv.

Dar, din moment ce i se oferă suficiente oportunități în viața pământească pentru a acumula cunoștințe, din moment ce i se dă o linie directoare prin poruncile Mele de iubire, din moment ce are în el însuși un îndemnător și un avertizor tăcut care îl îndreaptă mereu spre voința Mea, și din moment ce acum poate să se gândească la orice, depinde acum numai de voința sa să ducă o luptă cu sine însuși atunci când este necesar, atunci când dorințele sale se opun la ceea ce ar trebui să facă în conformitate cu cunoașterea interioară.... Că nu ar putea să o facă este exclus, căci o voință serioasă îi asigură și folosirea forței, dar o voință slabă eșuează.... Și iarăși, un singur lucru este necesar pentru a întări o voință slabă.... credința în Iisus Hristos.... Oamenii care sunt încă puternic împovărați de particularități caracteristice din stadiile lor anterioare nu vor avea cu siguranță credință în Iisus Hristos, însă dacă se ocupă doar intelectual de aceasta, își vor anunța deja voința de a pătrunde adevărul și vor fi ajutați să găsească soluția potrivită.... Dar acolo unde întrebarea despre Iisus Hristos este respinsă fără ezitare, unde nu se face nici un efort pentru a găsi un răspuns, acolo voința este în mod evident îndreptată în jos, și acolo ființa umană va deveni cu siguranță o victimă a forțelor de jos, și totuși ea însăși dorește acest lucru și nu dispoziția sa este de vină. Căci ființa umană poate dori în ambele direcții, altfel nu s-ar putea vorbi de liberul arbitru. Și fiecare persoană poate și ar trebui să-și pună odată întrebarea despre sarcina vieții sale pământești.... În acest scop i-a fost dat intelectul....

Amin