• Zurück

Pflicht eines Lehrers: Lehrgut zu prüfen....

Eine große Verantwortung ist es, den Menschen Geistesgut zu bieten, solange es zweifelhaft ist, ob dieses der Wahrheit entspricht. Und darum muß ein jeder, der sich dazu berufen glaubt, seine Mitmenschen zu belehren, (sich = d. Hg.) selbst erst die innere Überzeugung verschafft haben, daß sein Lehrgut die reine Wahrheit ist. Diese innere Überzeugung kann er aber nur gewinnen, wenn er zuvor selbst Stellung genommen hat, wenn er das, was er sich an Wissen erworben hat, einer ernsten Prüfung unterzieht.... Und diese Prüfungen wieder müssen mit Meiner Unterstützung vorgenommen werden, er muß Mich Selbst innig darum bitten, daß Ich seinen Geist erleuchte, daß Ich sein Denken recht leite, daß Ich ihn vor irrigem Denken schützen möge.... Dann erst wird er Wahrheit von Irrtum zu unterscheiden vermögen, und dann erst ist er Mir ein rechter Diener, ein rechter Verkünder Meines Wortes, der zum Segen der Menschen nun auf Erden wirken kann. Wer aber ohne Bedenken geistiges Gut weitergibt, das er ebenso unbedenklich angenommen hat, der steht nicht am rechten Platz, er ist kein Verkünder Meines Wortes, denn er steht nicht in Meinen Diensten, sondern er dienet einem anderen, und sein Wirken auf Erden kann nicht gesegnet sein, denn er selbst handelt verantwortungslos an seinen Mitmenschen, weil er sie in Irrtum führet, aber von ihnen Glauben verlangt. Nun wird ein jeder einwenden, daß er das, was er lehret oder verbreitet, für Wahrheit hält.... Aber er hat noch nicht einmal den Gedanken in sich aufkommen lassen, daß auch ihm Irrtum zugeführt worden sein könnte.... Und schon das ist eine grobe Nachlässigkeit, es ist eine Unterlassungssünde, denn er hat nicht ernstlich sein Geistesgut durchdacht.... Denn will jemand für Mich arbeiten, so ist es ihm auch nicht unbekannt, daß Ich einen Gegner habe.... Es ist ihm nicht unbekannt, daß Licht und Finsternis sich gegenüberstehen.... Er weiß es also, daß des Gegners Wirken der Verdunkelung des Lichtes gilt, er weiß, daß er Irrtum ausstreut, um die Wahrheit zu entkräften.... Also muß er selbst auch auf der Hut sein, dem Irrtum zu verfallen, und sich Meinen Schutz vor ihm, vor seinem Wirken, vor der Annahme von Irrtum erbitten.... Und tut er dies ernstlich, dann lenke Ich auch seine Gedanken hin auf irriges Geistesgut, und er kann gewiß sein, daß sich sein Denken klärt. Denn Ich lasse keinen Menschen in irrigem Denken, der Mich um die Wahrheit bittet. Wer letzteres aber unterlässet und dennoch glaubet, in der Wahrheit zu stehen, der irret.... Er selbst muß mit seinem falschen Wissen nun fertigwerden, aber unverantwortlich ist es, dieses Wissen nun weiterzugeben, und darum ladet ein solcher Mensch viel Schuld auf sich, wenngleich auch seine Zuhörer wieder das gleiche tun müssen, wenn sie belehrt werden: zuerst Mich Selbst bitten um Wahrheit und um erleuchtetes Denken, sie auch als Wahrheit zu erkennen.... Jede Ware prüfet ihr Menschen auf ihren Wert.... und so auch solltet ihr geistiges Gut prüfen, aber nicht gedanken- und bedenkenlos annehmen, denn was nicht der Wahrheit entspricht, wird für euch Menschen nur zum Schaden sein, es wird eurer Seele niemals zum Segen gereichen, weil sie nur allein durch Wahrheit zum Ziel gelangen kann. Wer seinen Mitmenschen ein Lehrer sein will, der muß sich auch zuvor orientieren, was er ihnen bieten will, und erst, wenn er sich seines Lehrgutes sicher ist, wenn er selbst von der Wahrheit dessen überzeugt ist, dann kann und soll er es weitergeben. Und diese Überzeugung kann ihm nicht schulmäßig gegeben werden, sondern er muß sie selbst sich erwerben.... Er muß die reine Wahrheit begehren und sich an die Ewige Wahrheit selbst wenden, daß sie ihm zuteil werde.... Die innige Verbindung mit Mir muß zuvor hergestellt sein, dann aber kann er ohne Scheu sich als Mein Vertreter ausgeben, denn dann wird er immer nur Wahrheit lehren, wenn er Mich auch den Mitmenschen näherbringen will, und sein Wirken wird gesegnet sein....

Amen

Datoria unui învățător: Să examineze materialul didactic....

Este o mare responsabilitate să le oferiți oamenilor material spiritual atâta timp cât este îndoielnic dacă acesta corespunde adevărului. Și, prin urmare, oricine se crede chemat să își instruiască semenii trebuie să fi dobândit mai întâi convingerea interioară că materialul său didactic este adevărul pur. Dar el poate dobândi această convingere interioară numai dacă a luat mai întâi el însuși poziție, dacă supune ceea ce a dobândit în cunoaștere unei examinări serioase..... Iar aceste examinări trebuie din nou să fie efectuate cu sprijinul Meu, el trebuie să-Mi ceară sincer Mie Însumi să-i luminez spiritul, să-i îndrum corect gândirea, să-l protejez de gândirea eronată.... Numai atunci va putea distinge adevărul de eroare și numai atunci va fi un adevărat slujitor al Meu, un adevărat proclamator al Cuvântului Meu, care poate lucra acum pe Pământ pentru binecuvântarea oamenilor. Dar oricine transmite fără ezitare cunoștințe spirituale pe care la fel le-a acceptat fără ezitare nu se află la locul potrivit, nu este un proclamator al Cuvântului Meu, pentru că nu se află în slujba Mea, ci slujește pe altcineva, iar activitatea sa pe Pământ nu poate fi binecuvântată, deoarece el însuși acționează iresponsabil față de semenii săi, deoarece îi duce pe aceștia pe căi greșite, dar le cere credință. Acum toată lumea va obiecta că el consideră că ceea ce învață sau răspândește el este adevăr..... Dar el nici măcar nu a permis să se nască în el gândul că și el ar fi putut fi condus în eroare.... Iar acest lucru în sine este în sine o neglijență gravă, este un păcat de omisiune, pentru că el nu s-a gândit serios la cunoștințele sale spirituale.... Căci dacă cineva vrea să lucreze pentru Mine, nu-i este necunoscut nici faptul că am un adversar.... Nu-i este necunoscut faptul că lumina și întunericul se opun unul altuia.... Așadar, el știe că lucrarea adversarului este de a întuneca lumina, știe că el răspândește erori pentru a invalida adevărul.... De aceea și el însuși trebuie să fie în gardă pentru a nu cădea pradă erorii și să apeleze la protecția Mea împotriva lui, împotriva activității sale, împotriva acceptării erorii.... Iar dacă face acest lucru cu seriozitate, atunci îi voi îndrepta și gândurile spre cunoașterea spirituală eronată și poate fi sigur că gândirea sa va deveni clară. Căci nu voi lăsa în gândire greșită o persoană care Îmi cere adevărul. Dar oricine care îl neglijează pe acesta din urmă și totuși crede că este în adevăr este în eroare.... El însuși trebuie acum să se împace cu cunoștințele sale greșite, dar este iresponsabil să transmită mai departe aceste cunoștințe și, prin urmare, o astfel de persoană va avea multă vină, deși ascultătorii săi vor trebui să facă din nou același lucru atunci când vor fi instruiți: Mai întâi să-Mi ceară Mie Însumi adevărul și gândirea luminată să o recunoască și ea ca adevăr.... Voi, oamenii, examinați fiecare bun pentru a vedea dacă are valoare.... și în același mod ar trebui să examinați posesiunile spirituale, dar să nu le acceptați fără să vă gândiți și fără să ezitați, pentru că tot ceea ce nu corespunde adevărului va fi doar dăunător pentru voi, oamenii, nu va fi niciodată o binecuvântare pentru sufletul vostru, pentru că acesta își poate atinge scopul doar prin adevăr. Oricine vrea să fie un învățător pentru semenii săi trebuie să se orienteze mai întâi și asupra a ceea ce vrea să le ofere și numai atunci când este sigur de învățătura sa, când el însuși este convins de adevărul ei, atunci poate și trebuie să o transmită mai departe. Iar această convingere nu i se poate da într-o manieră școlară, ci trebuie să o dobândească el însuși..... El trebuie să dorească adevărul pur și să se îndrepte către Adevărul Etern Însuși, pentru ca acesta să îi fie acordat.... Mai întâi trebuie să se stabilească legătura intimă cu Mine, dar apoi el poate pretinde fără jenă că este reprezentantul Meu, pentru că atunci el va preda vreodată adevărul doar dacă dorește să Mă apropie și de semenii săi, iar munca sa va fi binecuvântată....

Amin