• Zurück

Begründung von Leid und Not in der letzten Zeit....

Eine kurze Zeit des Wohllebens auf Erden kann für jeden einzelnen Menschen einen geistigen Rückgang zur Folge haben, denn sowie der irdische Daseinskampf ausscheidet, ist die Seele ungemein empfänglich für Reize jeglicher Art, und sie leistet daher auch wenig Widerstand, so die Versuchungen durch die Welt an sie herantreten. Da jedoch in der Endzeit für die Seele ein verstärktes Ringen erforderlich ist, um ihr Ziel noch zu erreichen, muß ihr jede Gelegenheit genommen werden, lau und träge zu werden in ihrem Streben nach oben. Und daher wird immer wieder Leid und Not an sie herantreten, und dafür soll ein jeder Mensch dankbar sein, denn es sind die letzten Mittel, sie vor zu tiefem Rückfall zu bewahren. Irdisches Wohlergehen kann nur für eine schon reife Seele ohne Schaden sein, diese aber benötigt keine irdischen Reichtümer, keine körperlichen Genüsse und auch keine offensichtlich guten Lebensverhältnisse, sondern sie fühlt sich in jeder Lebenslage wohl, selbst wenn diese dem Mitmenschen als mühselig und dürftig erscheint, wie umgekehrt auch scheinbar gute Lebensverhältnisse einer unreifen Seele nicht genügen können und sie fortgesetzt gieret nach größerem Besitz, also ihres Seelenzustandes nicht achtet und in großer Gefahr ist. Es tritt nicht ein Ereignis, das als Not und Mühsal die Seele berührt, vergeblich an den Menschen heran, immer wieder sucht Gott ihn dadurch zu gewinnen für Sich, daß er seine Kraftlosigkeit spüret und sich an Ihn um Hilfe wendet, immer wieder folgen daher Ereignisse aufeinander, die eine Seele in Aufruhr versetzen und das Augenmerk des Menschen von weltlichen Freuden und Genüssen abwenden, denn die Seele muß immerwährend kämpfen, und sie darf nicht lau werden. Gott weiß, was ihr dienlich ist, und Er schafft ihr unausgesetzt neue Ausreifungsmöglichkeiten, weshalb ein fortgesetzter irdischer Daseinskampf unerläßlich ist. Doch ohne Kraft lässet Er niemals eine Seele, die solche begehrt und sich an Ihn vertrauensvoll um Hilfe wendet. Er gibt ihr, was sie benötigt irdisch und geistig, doch dem Körper entzieht Er um der Seele willen, was die Seele gefährden könnte. Und darum werdet ihr Menschen keine erhebliche Besserung eurer Lebenslage zu erhoffen haben, sondern immer wieder wird ein Ereignis das andere ablösen, was euch zu erhöhtem Lebenskampf zwingt. Doch es ist die letzte Zeit vor dem Ende, und sie ist nur noch kurz und für einen jeden Menschen erträglich, so er die Verbindung herstellt mit seinem Schöpfer und Erhalter, mit seinem Vater von Ewigkeit. Dann wird er aus der für ihn schweren Zeit nur seelischen Nutzen ziehen und dereinst auch den Segen derer erkennen, er wird Gott danken für Seine Fürsorge, für alles Leid, das zur Erhöhung der Seelenreife beigetragen hat, das ihn bewahrt hat vor dem ewigen Untergang....

Amen

Motivele suferinței și ale greutăților în timpul de la urmă....

O scurtă perioadă de bunăstare pe Pământ poate avea ca rezultat un declin spiritual pentru fiecare persoană în parte, pentru că, imediat ce lupta pământească pentru existență s-a încheiat, sufletul este imens de receptiv la tot felul de stimuli și, prin urmare, oferă puțină rezistență atunci când este abordat de ispitele din lume. Cu toate acestea, deoarece în zilele din urmă sufletul va trebui să lupte mai mult pentru a-și atinge scopul, trebuie să fie lipsit de orice ocazie de a deveni călduț și letargic în lupta sa pentru ascensiune. Și, prin urmare, suferința și adversitatea se vor apropia de el din când în când, iar fiecare persoană ar trebui să fie recunoscătoare pentru acest lucru, deoarece este ultimul mijloc de a-l proteja de o recidivă prea profundă. Bunăstarea terestră nu poate fi lipsită de rău decât pentru un suflet deja matur, dar acest suflet nu are nevoie de bogății pământești, de plăceri fizice și nici de condiții de viață evident bune, în schimb, el se simte în largul său în orice situație din viață, chiar dacă aceasta pare semenilor săi ca fiind anevoioasă și sărăcăcioasă, așa cum, dimpotrivă, nici măcar condițiile de viață aparent bune nu pot fi suficiente pentru un suflet imatur și acesta continuă să râvnească la averi mai mari, astfel că nu-și respectă starea sufletului și se află în mare pericol. Nici un eveniment care afectează sufletul ca adversitate și greutăți nu se apropie în zadar de ființa umană, de fiecare dată Dumnezeu caută să o câștige pentru Sine, aceasta simțind lipsa de putere și întorcându-se la El pentru ajutor, de aceea se succed de fiecare dată evenimente care pun un suflet în tulburare și abat atenția ființei umane de la bucuriile și plăcerile lumești, căci sufletul trebuie să lupte în permanență și să nu devină călduț. Dumnezeu știe ce este util pentru el și creează în mod constant noi oportunități pentru ca acesta să se maturizeze, motiv pentru care este indispensabilă o luptă continuă pe Pământ pentru existență. Cu toate acestea, El nu lasă niciodată fără putere un suflet care dorește așa ceva și care se îndreaptă cu încredere spre El pentru ajutor. El îi dă ceea ce are nevoie din punct de vedere pământesc și spiritual, însă, de dragul sufletului, El retrage din trup ceea ce ar putea pune în pericol sufletul. Și de aceea, voi, oamenii, nu va trebui să sperați la o îmbunătățire considerabilă a situației voastre în viață, în schimb, de fiecare dată un eveniment îl va înlocui pe celălalt, ceea ce vă va obliga la o luptă sporită pentru viață. Dar este ultimul timp înainte de sfârșit, iar acesta este scurt și suportabil pentru fiecare ființă umană doar dacă stabilește contactul cu Creatorul și Susținătorul său, cu Tatăl său din veșnicie. Atunci el va trage numai beneficii spirituale din această perioadă dificilă pentru el și într-o zi va recunoaște și binecuvântarea ei, îi va mulțumi lui Dumnezeu pentru grija Sa, pentru toate suferințele care au contribuit la creșterea maturității sufletului, care l-au salvat de la ruina veșnică....

Amin