Primerjaj objavo s prevodom
POGOSTO VPRAŠANJE: ZAKAJ JE BOG LJUBEZNI DOVOLIL, DA ČLOVEK TOLIKO TRPI? ....
Vi ljudje si ne morete predstavljati posledic vašega izvirnega greha, če jih ne bi bilo mogoče odkupiti (odplačati, stornirati).... Jaz vam vedno znova govorim, da ste sposobni dojemati le omejene pojme, posledica izvirnega greha pa je bila neomejena, ker se Moji zakoni za večno ne morejo preklicati.... Vendar greh storjen proti Meni, ki je bil tako velik in tako resen, kot je odpadništvo od Mene, navkljub dobremu spoznanju, da je to napačno, je imel v skladu z božansko pravičnostjo za rezultat prav tako grozne posledice, kar je za ta bitja potegnilo za seboj večno neblaženost-bedo.... stanje večne muke in teme....
Torej bi se nešteta bitja morala soočiti s tem stanjem, saj Moja pravičnost ni mogla kar enostavno izbrisati krivde (greha), ki je bila ne-odkupljena. Vendar so bila ta bitja nesposobna sama ponuditi nadomestilo, ker ni šlo samo za to, da bitja pretrpijo določeno količino kazni, in na ta način bi krivda greha bila odkupljena.... temveč je bila stvar v tem, da so se bitja pregrešila zoper Ljubezen Samo in, da je sprava za krivdo lahko zopet bila le dejanje Ljubezni.... Gre torej za to, da so bitja morala vžgati Ljubezen znotraj njih samih, potem prepoznati ogromnost svoje krivde, in z iskreno-srčno Ljubeznijo poklicati Mene za odpuščanje.... Vendar padla bitja tega več niso bila sposobna narediti, ker so bila popolnoma brez Ljubezni.... In poravnati to neizmerno krivdo, so bila ona prav tako nesposobna, ker so kot popolnoma otrdela bila izgubila svojo samozavest, in torej ni več obstajala nobena zavestna povezava-stik z Menoj. Nekaj kar je bilo ustvarjeno, da bi bilo živo, je umrlo in bilo nesposobno vrniti se k Meni s svojim lastnim naporom-močjo.
Zaradi Moje Ljubezni, Modrosti in Moči bi Jaz prav zares lahko ponovno prebudil ta mrtva bitja v krhko življenje.... toda ogromni izvirni greh je ostal in držal bitja neskončno oddaljena od Mene, in vse dokler ta krivda ni bila odkupljena, je bila popolna vrnitev k Meni nemogoča. In po drugi strani niti eno padlo bitje ni bilo sposobno tega, ker so ona bila popolnoma brez Ljubezni....
Vse to Sem vnaprej videl že od večnosti in se vendar nisem mogel izogniti odpadništvu bitij, če jim nisem hotel odvzeti njihove svobodne volje.... Vendar Sem od večnosti vnaprej videl tudi pot vrnitve teh padlih bitij k Meni in zasnoval Sem načrt vrnitve ter ga izvedel.... In pri izvedbi tega večnega načrta Odrešitve so udeležena vsa bitja, katera so ostala pri Meni, katera imajo v tem svojo blaženost.... Ona so neprestano prežeta z Mojo Ljubeznijo in v popolni lasti svetlobe in Moči.... In njihova Ljubezen jih nenehno priganja pomagati padli duhovni snovi, ki se giblje po poti skozi dela stvarjenja, nastalih v namen njihove vrnitve.
Njihova Ljubezen jih priganja, da aktivno ustvarjajo in oblikujejo forme-oblike za padlo duhovno snov, ki se giblje po poti skozi stvarjenje. In tako ta prav tako doseže stopnjo zrelosti, ko se lahko ponovno svobodno odloči. Pa vendar njen ogromen izvirni greh ni odkupljen in tudi večno ne bi bil odkupljen, ker so bitja brez Ljubezni, katero so nekoč prostovoljno zavrnila. In zaradi tega je svetlobno bitje (Jezus) Sebe prostovoljno ponudil, da odkupi ta greh, ker je bil prepoln Ljubezni, in Ljubezen bo vzela na sebe vse, da bi osrečila in pomagala tam, kjer vidi bedo in trpljenje.
Če bi vi ljudje lahko ocenili ogromnost izvirnega greha, potem bi vi prav tako razumeli, zakaj je za odkupitev tega greha bila potrebna takšna mera trpljenja, ki je zdaleč presegala človeško moč.... katerega "človek " nikoli ne bi bil sposoben prenesti, če mu Ljubezen ne bi podarila moči, ker Ljubezen je Moč in edino Ljubezen je vzdržala bolečine in trpljenje, katero je človek Jezus bil prostovoljno vzel na Sebe. On je vedel o vsem in torej tudi, da ni bilo upanja za padle duhove, da bi se sploh kdaj lahko vrnili k Bogu in postali srečni, če greh ne bi bil odkupljen....
On je ponudil Sebe kot svetlobno bitje, da uresniči dejanje Odrešitve, ker je kot svetlobno bitje lahko ocenil, kaj Ga bo čakalo, vendar je Ljubezen bila večja kot usoda, kateri je On kot človek prihajal naproti.... Ker svetlobno bitje je vedelo, da bo Ono v stalnem stiku z Menoj, in Ono je prav tako vedelo, da Ga bom Jaz neprestano oskrboval z Močjo, saj je LJUBEZEN Moja temeljna narava (značaj) (1. Janezova 4:8, 16), zatorej Sem Jaz v človeku Jezusu bil prisoten z Mojo temeljno naravo.... "Človek" Jezus je zagotovo nosil nepredstavljivo mero trpljenja in bolečine. Pa vendar glede na velikost izvirnega greha neštetih bitij je bil takšen pretiran ukrep trpljenja potreben, da bi zadovoljil Mojo pravičnost, katere ni mogoče zaobiti.... sicer bi Jaz bil iz usmiljenja izbrisal krivdo iz največje Ljubezni.
Bedno-neblaženo stanje padlih bitij bi brez dejanja odkupne žrtve (spravne daritve) trajalo večnosti.... Jezusovo trpljenje pa je bilo časovno omejeno, in Jezus je Meni z veseljem ponudil žrtev, ker je On na ta način ves svet odrešil izvirnega greha, čeprav o trenutku svoje Odrešitve odloča vsako bitje samo po lastni volji. Jezus je umrl na Križu za vse ljudi preteklosti, sedanjosti in prihodnosti in Njegovo neizmerno trpljenje je zagotovilo vsem padlim bitjem odpuščanje njihovega izvirnega greha. Pot vrnitve k Meni je postala prehodna za vsako posamezno bitje, in zaradi Njegove večje od največje Ljubezni je ljudem bila ponovno dana priložnost, da vžgejo Ljubezen znotraj sebe samih, tako, da bodo oni spremenili svoj značaj ter, da se lahko zgodi združitev z Mano, katera bi bila nemogoča brez odkupitve-odplačila izvirnega greha. AMEN
Prevajalci
Întrebare frecventă: De ce a lăsat Dumnezeul iubirii ca o ființă umană să sufere în felul acesta?....
Voi, oamenii, nu vă puteți imagina efectul păcatului vostru originar dacă nu ar fi putut fi răscumpărat.... În repetate rânduri vă spun, de asemenea, că sunteți capabili să înțelegeți doar lucruri limitate, dar că efectul păcatului originar ar fi nelimitat, deoarece legile Mele nu pot fi răsturnate pentru totdeauna. Iar un păcat săvârșit împotriva Mea, care era la fel de mare și de grav ca și apostazia față de Mine împotriva unei mai bune cunoașteri, trebuia să aibă o consecință la fel de cumplită, conform justiției divine, care consta în nefericirea veșnică a acelor ființe.... într-o stare de veșnic chin și întuneric.... Astfel, nenumărate ființe ar fi trebuit să îndure această stare, deoarece dreptatea Mea nu putea pur și simplu să anuleze o vină care nu a fost iertată. Dar aceste ființe nu au fost capabile să facă ele însele ispășirea, pentru că nu era vorba doar de faptul că ființele purtau o măsură a pedepsei și astfel vina păcatului ar fi fost stinsă.... ci despre faptul că aceste ființe au păcătuit împotriva iubirii însăși și că o ispășire a vinovăției nu putea, prin urmare, consta din nou decât într-o lucrare de iubire.... Era vorba despre faptul că ființele trebuiau să aprindă iubirea în ele însele, apoi trebuiau să recunoască amploarea vinovăției lor și să Mă cheme cu dragoste sinceră pentru iertare..... Dar ființele căzute nu mai erau capabile să facă acest lucru pentru că erau complet lipsite de iubire.... Și erau la fel de incapabile să achite această imensă vină pentru că, fiind complet împietrite, își pierduseră conștiința de sine și, astfel, nu mai exista nicio legătură conștientă cu Mine. Ceva creat pentru viață ajunsese la moarte și era incapabil să se întoarcă la Mine prin propriile forțe. Acum am putut într-adevăr să trezesc această ființă moartă la o viață slabă din nou din iubirea, înțelepciunea și puterea Mea.... dar a rămas marele păcat originar, care ținea ființa la nesfârșită distanță de Mine, și până la răscumpărarea acestei vinovății nu a existat o întoarcere completă la Mine. Și, din nou, niciuna dintre ființele căzute nu a fost capabilă să facă acest lucru pentru că erau complet lipsite de iubire.... Am prevăzut toate acestea din veșnicie și totuși nu aș fi putut împiedica apostazia ființelor față de Mine dacă nu aș fi vrut să le răpesc libertatea de voință.... Dar, de asemenea, am prevăzut din eternitate o cale de întoarcere a acestor ființe căzute de la Mine, am conceput un plan de întoarcere și l-am pus în aplicare..... Iar la realizarea planului de mântuire din veșnicie participă toate ființele rămase cu Mine care își găsesc beatitudinea în el.... Acestea sunt pătrunse în mod constant de iubirea Mea și în deplinătatea luminii și a puterii.... Iar dragostea lor le îndeamnă neîncetat să ajute spiritualul căzut care trece prin lucrările creației înviat pentru a se repatria.... Iubirea lor le împinge pe ele însele să fie active în a crea și a modela pentru a crea forme pentru spiritualul căzut care merge pe calea creației. Astfel, și acesta ajunge la gradul de maturitate în care poate decide din nou în mod liber. Și totuși, marele său păcat originar nu a fost răscumpărat și nici nu ar putea fi răscumpărat în veșnicie, pentru că ființele sunt lipsite de iubirea la care au renunțat cândva de bună voie. De aceea, o ființă de lumină s-a oferit de bunăvoie să răscumpere această datorie, pentru că era plină de iubire, iar iubirea ia totul asupra sa pentru a ferici și pentru a ajuta acolo unde vede mizerie și suferință. Dacă voi, oamenii, ați putea măsura acum magnitudinea păcatului originar, atunci ați înțelege și de ce a trebuit să îndurați un grad de suferință pentru a răscumpăra această vină care depășea cu mult puterea umană.... pe care o "ființă umană" nu ar fi fost niciodată capabilă să o îndure dacă dragostea nu i-ar fi dat putere, căci dragostea este putere și numai dragostea a îndurat această durere și suferință pe care omul Iisus și le-a asumat în mod voluntar asupra Sa. El știa totul și, prin urmare, știa și despre lipsa de speranță a celui căzut de a se putea întoarce vreodată la Dumnezeu și la beatitudine dacă vina nu era răscumpărată.... El s-a oferit pe Sine ca spirit de lumină pentru a înfăptui actul de mântuire, pentru că, ca ființă de lumină, a fost capabil să evalueze ceea ce Îl aștepta, dar dragostea Lui a fost mai mare decât soarta pe care o avea de înfruntat ca ființă umană.... Căci ființa de lumină știa că este în permanență unită cu Mine și știa, de asemenea, că va fi în permanență alimentată cu putere de către Mine, pentru că iubirea este natura Mea fundamentală și astfel am fost cu natura Mea fundamentală în ființa umană Iisus.... "Ființa umană" Iisus a suportat cu siguranță o cantitate de neconceput de suferință și durere, dar, având în vedere amploarea păcatului originar al nenumăratelor ființe, un astfel de exces de suferință era necesar pentru a face ispășire pentru dreptatea Mea, care nu putea fi eludată.... Altfel aș fi anulat vina din milă, din dragoste nespus de mare. Starea nenorocită a ființelor căzute era o stare de veșnicie fără actul de ispășire.... Suferința lui Iisus a fost însă limitată în timp, iar Iisus Mi-a oferit cu plăcere jertfa pentru că astfel a răscumpărat întreaga lume de păcatul originar, chiar dacă fiecare ființă își stabilește singură, prin voința sa, momentul răscumpărării. Iisus a murit pe cruce pentru toți oamenii din trecut, prezent și viitor, iar suferința Sa imensă a adus iertarea păcatului lor originar tuturor ființelor căzute. Calea de întoarcere la Mine a devenit viabilă pentru fiecare ființă, prin imensa Sa iubire s-a dat din nou posibilitatea ca oamenii să aprindă iubirea în ei înșiși, să își schimbe natura și să se realizeze unificarea cu Mine, ceea ce era imposibil fără răscumpărarea păcatului originar....
Amin
Prevajalci