• Înapoi

Destinul celor care îl neagă pe Dumnezeu....

Cel mai mare triumf al adversarului este atunci când a descurajat complet o persoană să creadă într-un Dumnezeu care a adus lumea la existență și care l-a creat și pe el.... Atunci a obținut ceea ce a vrut să obțină, să-l înlăture complet pe Dumnezeu din gândurile omului. Atunci nu mai trebuie să se teamă că îl va pierde. Cu toate acestea, o persoană care îl neagă complet pe Dumnezeu este de obicei o persoană lipsită de iubire în viață și, prin urmare, adversarul are o influență asupra sa, în timp ce o persoană care încă mai are o scânteie de iubire în ea poate ajunge să înțeleagă că există o Putere esențială care îi determină soarta în viață și de care ea însăși depinde. Primul, însă, este atașat de lume cu toate simțurile sale. Pentru el nu există nimic în afara acestei lumi pământești, iar el crede că a trecut și s-a întors în neant după moartea trupului său și, prin urmare, obține din viața pământească ceea ce îi aparține. Și o astfel de persoană poate avea și un intelect ascuțit, va fi indusă în eroare de adversarul lui Dumnezeu și chiar va îndrăzni să aducă dovezi care să distrugă credința într-un Dumnezeu. El încearcă să explice toate creațiile ca provenind de la o forță a naturii..... Cu toate acestea, el refuză să creadă că această forță a naturii trebuie să fie o ființă capabilă să gândească și să aibă o voință, iar gândirea lui va rămâne greșită și confuză atâta timp cât nu aprinde o mică lumină în el însuși prin fapte de iubire.... , dar îi lipsește orice cunoaștere a acestui lucru. Astfel, el este încă complet în lanțurile adversarului. Și, prin urmare, cel care îl neagă pe Dumnezeu se va confrunta cu siguranță cu o nouă izgonire, pentru că va eșua complet în ultima sa decizie pe Pământ. El este la fel de răzvrătit împotriva lui Dumnezeu ca atunci când a apostaziat de la Dumnezeu, aparține adversarului și trebuie să își împartă soarta cu el în cele din urmă..... O astfel de persoană nu poate fi iluminată nici din punct de vedere intelectual, deoarece nu vrea să creadă și, prin urmare, va respinge și ea toată cunoașterea spirituală ca fiind imaginație și fantezie.... Ar fi complet inutil să încerci să transmiți cunoașterea spirituală unei astfel de persoane, deoarece adversarul lui Dumnezeu este stăpânul său și nu va permite niciodată ca o lumină să strălucească asupra sa, îl va scufunda într-un întuneric tot mai adânc și va face ca luminile orbitoare ale lumii să îi pară cu atât mai strălucitoare, astfel încât ființa umană este complet incapabilă să accepte cunoașterea spirituală. Adversarul a pus stăpânire totală pe el și nu-l va lăsa să plece. Dar în viața pământească este vorba doar de recunoașterea lui Dumnezeu de către spiritul originar, odată căzut, în stadiul uman...., că păcatul său originar este îndepărtat de la el, ceea ce se poate întâmpla doar prin Iisus Hristos, pe Care trebuie să-L recunoască și să mărturisească actul Său de mântuire, și atunci Îl va recunoaște și pe Dumnezeu Însuși, Care a realizat actul de ispășire pentru păcatul său originar în Iisus..... Cu toate acestea, atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ complet lipsită de credință, ea va rămâne împovărată de vina sa și nu va putea niciodată să intre în împărăția spirituală, în schimb va trebui să parcurgă din nou calea dezvoltării prin creațiile Pământului, în chinuri îngrozitoare, în timpuri nesfârșite. Căci nici măcar în împărăția de dincolo nu va fi posibil să schimbi mintea unuia care îl neagă pe Dumnezeu și să-l convingi să renunțe la opoziția sa față de Dumnezeu, pentru că el se închide în sine la toate instrucțiunile, ca pe Pământ, și împotriva voinței sale nu se poate aprinde nicio lumină în el. Cu toate acestea, dacă o persoană de pe Pământ, care este de părere că nu poate crede, ar fi preocupată în mod serios doar să afle adevărul dacă există un Dumnezeu și un Creator esențial...., atunci eforturile sale nu ar fi cu adevărat în zadar, atunci s-ar gândi la acest lucru din nou și din nou și ar ajunge la un rezultat diferit prin mijloace intelectuale, pentru că există suficiente dovezi în creație care l-ar putea conduce la un mod diferit de gândire..... Doar voința trebuie să fie prezentă pentru a experimenta adevărul pur.... Cu toate acestea, oamenii care se află sub controlul adversarului nu au această voință și, prin urmare, își trăiesc viața pământească într-un întuneric spiritual complet. Dar, din când în când, astfel de oameni sunt abordați de har, din când în când li se oferă un mic ajutor, pentru că dragostea lui Dumnezeu îi urmărește și pe astfel de oameni și încearcă să îi câștige pentru El, din când în când le întinde mâna pe care trebuie doar să o apuce și atunci vor putea să se elibereze de sub controlul adversarului. Cu toate acestea, voința acestuia din urmă nu este niciodată forțată și, prin urmare, ființa umană își determină singură soarta și trebuie să parcurgă din nou drumul pe Pământ într-o stare legată, așa cum corespunde legii ordinii eterne.....

Amin

Het lot van de GODloochenaars

Het is de grootste triomf van de tegenstander wanneer hij een mens van het geloof in een GOD heeft afgebracht, DIE de wereld liet ontstaan en ook hemzelf heeft geschapen. Dan heeft hij bereikt wat hij wilde bereiken, nml. GOD volledig te verdringen uit de gedachten van de mens. Dan hoeft hij niet meer bang te zijn hem te verliezen. Maar de mens die een GOD geheel loochent is in zijn leven ook een liefdeloos mens. Daarom heeft de tegenstander invloed op hem, terwijl een mens die nog een vonkje liefde in zich heeft toch nog tot het inzicht kan komen dat er een werkelijke Macht bestaat, DIE zijn levenslot bepaalt en van WIE hij zelf afhankelijk is. De eerstgenoemde echter is met al zijn zinnen aan de wereld gehecht. Voor hem bestaat er buiten deze wereld niets, hij waant dat alles voorbij is en hij in het "niets" terugkeert na zijn lichamelijke dood, en daarom geniet hij zoveel als mogelijk van wat het aardse leven hem biedt.

Zulk een mens kan ook over een scherp verstand beschikken, hij wordt echter door GOD's tegenstander misleid en zal zich zelfs aanmatigen "bewijzen" te kunnen aanvoeren die het geloof in GOD teniet zouden moeten doen. Alle scheppingen tracht hij te verklaren als uit een natuurkracht ontstaan, dat deze natuurkracht echter een WEZEN moet zijn DAT moet kunnen denken en een Wil heeft, wil hij niet toegeven. En zijn denken zal ook net zolang foutief en verward zijn totdat hij een klein lichtje in zich ontsteekt door daden van liefde, waarover hem echter ieder weten ontbreekt. Hij is dus nog geheel en al in de boeien van de tegenstander.

En daarom gaat zulk een GODloochenaar met grote zekerheid een hernieuwde kluistering tegemoet, want hij faalt volkomen bij zijn laatste beslissing op aarde. Hij is nog net zo weerspannig tegen GOD als hij eertijds was bij zijn afval van GOD, hij behoort bij de tegenstander en moet uiteindelijk ook zijn lot met hem delen.

Zo'n mens kan door verstandelijk redeneren ook geen opheldering gegeven worden, hij wil niet geloven en hij zal daarom ook alle geestelijkeke kennis verwerpen als inbeelding en fantasie. Zo'n mens nu een geestelijk weten te willen bijbrengen zou volledig tevergeefs zijn, want GOD's tegenstander is zijn heer en die zal nooit dulden dat hem iets duidelijk wordt. Hij zal hem in steeds diepere duisternis dompelen en de verblindende lichten van de wereld des te feller aan hem doen voorkomen, zodat deze mens totaal onbekwaam is geestelijke dingen te geloven. De tegenstander heeft hem geheel in bezit genomen en laat hem ook niet meer los.

Het gaat in het aardse leven echter alleen daarom dat de eertijds gevallen oergeest nu in het stadium als mens GOD erkent, dat zijn oerschuld van hem wordt afgenomen, wat alleen door JEZUS CHRISTUS kan gebeuren. HEM moet hij erkennen en Zijn Verlossingswerk aannemen, want daarmee neemt hij ook GOD Zelf aan DIE in JEZUS het werk van verzoening voor zijn oerschuld heeft volbracht.

Maar zolang de mens volledig ongelovig door het aardse leven gaat, blijft hij belast met zijn schuld en kan het geestelijke rijk nooit binnengaan, maar hij moet de ontwikkelingsgang door de scheppingen der aarde opnieuw afleggen in ontzettende kwelling en weer eindeloze tijden lang. Want ook in het rijk hierna zal het niet lukken een GODloochenaar van mening te doen veranderen en hem te bewegen zijn weerstand tegen GOD op te geven, want hij sluit zich net zoals op de aarde af van alle leringen, en tegen zijn wil in kan in hem geen licht ontstoken worden. Maar zou het een mens op aarde die meent niet te kunnen geloven serieus te doen zijn de waarheid te weten te komen of er werkelijk een GOD en Schepper bestaat, dan zouden die moeiten waarlijk niet zonder succes zijn. Dan zou hij er altijd weer over nadenken en ook verstandelijk tot een andere conclusie komen, want er zijn genoeg bewijzen in de schepping die hem tot andere gedachten zouden kunnen brengen. Alleen moet de wil om de zuivere waarheid te weten te komen aanwezig zijn. Maar deze wil ontbreekt bij die mensen die zich in de macht van de tegenstander bevinden, en zij gaan daarom in volledige geestelijke duisternis door het aardse leven. Maar ook zulke mensen worden steeds weer geconfronteerd met genaden, altijd weer worden zij onopvallend geholpen, want GOD's Liefde achtervolgt ook zulke mensen en zoekt ze voor Zich te winnen. HIJ reikt hun altijd weer Zijn Hand, die zij alleen maar hoeven te grijpen om zich dan ook uit de macht van de tegenstander te kunnen bevrijden. Maar nooit wordt hun wil gedwongen. En daarom bepaalt die mens zelf zijn lot en moet hij weer in gekluisterde toestand de weg over de aarde gaan, overeenkomstig de wet van de eeuwige ordening.

Amen