• Înapoi

Destinul celor care îl neagă pe Dumnezeu....

Cel mai mare triumf al adversarului este atunci când a descurajat complet o persoană să creadă într-un Dumnezeu care a adus lumea la existență și care l-a creat și pe el.... Atunci a obținut ceea ce a vrut să obțină, să-l înlăture complet pe Dumnezeu din gândurile omului. Atunci nu mai trebuie să se teamă că îl va pierde. Cu toate acestea, o persoană care îl neagă complet pe Dumnezeu este de obicei o persoană lipsită de iubire în viață și, prin urmare, adversarul are o influență asupra sa, în timp ce o persoană care încă mai are o scânteie de iubire în ea poate ajunge să înțeleagă că există o Putere esențială care îi determină soarta în viață și de care ea însăși depinde. Primul, însă, este atașat de lume cu toate simțurile sale. Pentru el nu există nimic în afara acestei lumi pământești, iar el crede că a trecut și s-a întors în neant după moartea trupului său și, prin urmare, obține din viața pământească ceea ce îi aparține. Și o astfel de persoană poate avea și un intelect ascuțit, va fi indusă în eroare de adversarul lui Dumnezeu și chiar va îndrăzni să aducă dovezi care să distrugă credința într-un Dumnezeu. El încearcă să explice toate creațiile ca provenind de la o forță a naturii..... Cu toate acestea, el refuză să creadă că această forță a naturii trebuie să fie o ființă capabilă să gândească și să aibă o voință, iar gândirea lui va rămâne greșită și confuză atâta timp cât nu aprinde o mică lumină în el însuși prin fapte de iubire.... , dar îi lipsește orice cunoaștere a acestui lucru. Astfel, el este încă complet în lanțurile adversarului. Și, prin urmare, cel care îl neagă pe Dumnezeu se va confrunta cu siguranță cu o nouă izgonire, pentru că va eșua complet în ultima sa decizie pe Pământ. El este la fel de răzvrătit împotriva lui Dumnezeu ca atunci când a apostaziat de la Dumnezeu, aparține adversarului și trebuie să își împartă soarta cu el în cele din urmă..... O astfel de persoană nu poate fi iluminată nici din punct de vedere intelectual, deoarece nu vrea să creadă și, prin urmare, va respinge și ea toată cunoașterea spirituală ca fiind imaginație și fantezie.... Ar fi complet inutil să încerci să transmiți cunoașterea spirituală unei astfel de persoane, deoarece adversarul lui Dumnezeu este stăpânul său și nu va permite niciodată ca o lumină să strălucească asupra sa, îl va scufunda într-un întuneric tot mai adânc și va face ca luminile orbitoare ale lumii să îi pară cu atât mai strălucitoare, astfel încât ființa umană este complet incapabilă să accepte cunoașterea spirituală. Adversarul a pus stăpânire totală pe el și nu-l va lăsa să plece. Dar în viața pământească este vorba doar de recunoașterea lui Dumnezeu de către spiritul originar, odată căzut, în stadiul uman...., că păcatul său originar este îndepărtat de la el, ceea ce se poate întâmpla doar prin Iisus Hristos, pe Care trebuie să-L recunoască și să mărturisească actul Său de mântuire, și atunci Îl va recunoaște și pe Dumnezeu Însuși, Care a realizat actul de ispășire pentru păcatul său originar în Iisus..... Cu toate acestea, atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ complet lipsită de credință, ea va rămâne împovărată de vina sa și nu va putea niciodată să intre în împărăția spirituală, în schimb va trebui să parcurgă din nou calea dezvoltării prin creațiile Pământului, în chinuri îngrozitoare, în timpuri nesfârșite. Căci nici măcar în împărăția de dincolo nu va fi posibil să schimbi mintea unuia care îl neagă pe Dumnezeu și să-l convingi să renunțe la opoziția sa față de Dumnezeu, pentru că el se închide în sine la toate instrucțiunile, ca pe Pământ, și împotriva voinței sale nu se poate aprinde nicio lumină în el. Cu toate acestea, dacă o persoană de pe Pământ, care este de părere că nu poate crede, ar fi preocupată în mod serios doar să afle adevărul dacă există un Dumnezeu și un Creator esențial...., atunci eforturile sale nu ar fi cu adevărat în zadar, atunci s-ar gândi la acest lucru din nou și din nou și ar ajunge la un rezultat diferit prin mijloace intelectuale, pentru că există suficiente dovezi în creație care l-ar putea conduce la un mod diferit de gândire..... Doar voința trebuie să fie prezentă pentru a experimenta adevărul pur.... Cu toate acestea, oamenii care se află sub controlul adversarului nu au această voință și, prin urmare, își trăiesc viața pământească într-un întuneric spiritual complet. Dar, din când în când, astfel de oameni sunt abordați de har, din când în când li se oferă un mic ajutor, pentru că dragostea lui Dumnezeu îi urmărește și pe astfel de oameni și încearcă să îi câștige pentru El, din când în când le întinde mâna pe care trebuie doar să o apuce și atunci vor putea să se elibereze de sub controlul adversarului. Cu toate acestea, voința acestuia din urmă nu este niciodată forțată și, prin urmare, ființa umană își determină singură soarta și trebuie să parcurgă din nou drumul pe Pământ într-o stare legată, așa cum corespunde legii ordinii eterne.....

Amin

Los des Gottesleugners....

Der größte Triumph des Gegners ist es, wenn er einen Menschen gänzlich vom Glauben abgebracht hat an einen Gott, Der die Welt erstehen ließ und auch ihn selbst erschaffen hat.... Dann hat er erreicht, was er erreichen wollte, Gott völlig zu verdrängen aus den Gedanken des Menschen. Dann braucht er nicht mehr zu fürchten, ihn zu verlieren. Doch es ist ein Mensch, der einen Gott gänzlich leugnet, auch in seinem Leben zumeist ein liebloser Mensch, und darum hat der Gegner Einfluß auf ihn, während ein Mensch, der noch einen Funken Liebe in sich hat, doch noch zu der Erkenntnis gelangen kann, daß es eine wesenhafte Macht gibt, Die sein Lebensschicksal bestimmt und von Der er selbst abhängig ist. Der Erstere aber ist mit allen seinen Sinnen der Welt verhaftet. Für ihn gibt es außer dieser irdischen Welt nichts, und er wähnet sich vergangen und in ein Nichts zurückgekehrt nach seinem Leibestode, und daher gewinnt er dem Erdenleben ab, was es ihm bietet. Und es kann ein solcher Mensch auch Verstandesschärfe besitzen, er wird von dem Gegner Gottes irregeleitet, und er wird sogar Beweise anzuführen sich anmaßen, die den Glauben an einen Gott zunichte machen sollen. Alle Schöpfungen sucht er zu erklären als aus einer Naturkraft entstanden.... Daß aber diese Naturkraft ein Wesen sein muß, Das denkfähig ist und einen Willen hat, will er nicht wahrhaben, und sein Denken wird auch so lange falsch und verwirrt sein, wie er nicht ein kleines Licht in sich entzündet durch Liebetaten.... worüber ihm aber jegliches Wissen fehlt. Er ist also noch ganz und gar in den Fesseln des Gegners. Und darum geht ein Gottesleugner mit großer Sicherheit einer Neubannung entgegen, denn er versagt gänzlich in seiner letzten Entscheidung auf Erden. Er ist noch genauso Gott-widersetzlich, wie er es war bei seinem Abfall von Gott, er ist Angehör des Gegners und muß am Ende auch sein Los mit ihm teilen.... Es kann ein solcher Mensch auch nicht verstandesmäßig aufgeklärt werden, weil er nicht glauben will und er darum auch alles geistige Wissen verwerfen wird als Einbildung und Phantasterei.... Diesen Menschen nun ein geistiges Wissen zuführen zu wollen wäre völlig vergeblich, denn der Gegner Gottes ist sein Herr, und dieser wird es niemals dulden, daß ihm ein Licht aufleuchtet, er wird ihn in immer tiefere Dunkelheit versetzen und die Blendlichter der Welt desto heller ihm erscheinen lassen, so daß der Mensch völlig unfähig ist, ein geistiges Wissen gelten zu lassen. Ihn hat der Gegner ganz in Besitz genommen, und er lässet ihn auch nicht mehr los. Es geht aber im Erdenleben allein darum, daß der einst gefallene Urgeist nun im Stadium als Mensch Gott anerkennt.... daß seine Urschuld von ihm genommen wird, was allein durch Jesus Christus geschehen kann, Den er anerkennen und zu Seinem Erlösungswerk sich bekennen muß, und dann also erkennet er auch Gott Selbst an, Der in Jesus das Sühnewerk für seine Urschuld vollbracht hat.... Solange der Mensch aber völlig glaubenslos durch das Erdenleben geht, bleibt er belastet mit seiner Schuld und kann nimmermehr in das geistige Reich eingehen, sondern er muß den Entwicklungsgang durch die Schöpfungen der Erde noch einmal zurücklegen in entsetzlicher Qual wieder durch endlose Zeiten hindurch. Denn auch im jenseitigen Reich wird es nicht gelingen, einen Gottesleugner umzustimmen und ihn zur Aufgabe seines Widerstandes gegen Gott zu bewegen, denn er verschließt sich wie auf Erden allen Belehrungen, und wider seinen Willen kann in ihm kein Licht entzündet werden. Doch wäre es einem Menschen auf Erden, der nicht glauben zu können meint, nur ernsthaft darum zu tun, auch darüber die Wahrheit zu erfahren, ob es einen wesenhaften Gott und Schöpfer gibt.... dann wären die Bemühungen wahrlich nicht erfolglos, dann würde er immer wieder darüber nachdenken und auch auf dem Verstandeswege zu einem anderen Ergebnis gelangen, denn es gibt Beweise genug in der Schöpfung, die ihn zu einem anderen Denken gelangen lassen könnten.... Nur muß der Wille vorhanden sein, die reine Wahrheit zu erfahren.... Dieser Wille aber mangelt den Menschen, die in der Gewalt des Gegners sich befinden, und sie wandeln daher durch das Erdenleben in völliger geistiger Finsternis. Aber auch an solche Menschen treten immer wieder Gnaden heran, immer wieder werden ihnen kleine Hilfestellungen geleistet, denn die Liebe Gottes verfolgt auch solche Menschen und sucht sie für Sich zu gewinnen, Er reicht ihnen immer wieder Seine Hand hin, die sie nur zu ergreifen brauchten und dann sich auch aus der Gewalt des Gegners befreien könnten. Doch niemals wird der Wille dessen gezwungen, und darum bestimmt der Mensch selbst sein ferneres Los, und er muß wieder den Gang im gebundenen Zustand über die Erde gehen, wie es dem Gesetz ewiger Ordnung entspricht....

Amen