• Înapoi

Indicii ale catastrofelor....

În curând vă veți da seama cât de trecător este tot ceea ce aparține lumii, căci tot mai des veți auzi de distrugeri prin forțele naturii, de accidente și dezastre de tot felul și de moartea subită a multor oameni.... Și nimeni nu știe dacă și când îl va atinge aceeași soartă, nimeni nu știe când îi va veni ultimul ceas. Dar toată lumea știe că nu poate lua nimic cu el în eternitate..... Și de aceea ar trebui să slăbească în strădania sa pământească, în goana după bunuri pământești de tot felul, căci va trebui să lase totul în urmă când va veni ceasul morții.... Și de fiecare dată vi se va reaminti acest lucru prin cazuri neprevăzute în care posesiunile și bunurile au devenit fără valoare.... prin morți subite și lovituri ale sorții de tot felul. Dar toate acestea sunt semne de îndurare din partea Eternei Divinități pentru a vă reaminti să vă amintiți și de propria voastră moarte.... Toate acestea sunt semne ale iubirii ei, care nu dorește decât să promoveze mereu mântuirea voastră și să vă ajute să reflectați asupra voastră și să vă schimbați modul de viață. Căci ceea ce faceți pentru lume, ceea ce faceți doar pentru viața voastră pământească, vă creează doar bunuri trecătoare; dar ceea ce oferiți sufletului vostru în binele spiritual vă aduce din nou și bunuri spirituale, iar acest lucru vă va urma în veșnicie, chiar dacă veți fi chemați brusc și pe neașteptate din viața pământească. Căci bunurile spirituale sunt veșnice, nu pot fi luate de la voi, iar într-o zi vă vor face fericiți în împărăția de dincolo..... Cu toate acestea, oricât de des vi se va aduce la cunoștință caracterul trecător al tuturor lucrurilor pământești, nu veți încerca niciodată să vă transferați astfel de destine în gândurile voastre, ci veți continua să trăiți ca și până acum, iar timpul se apropie tot mai mult de sfârșit; pentru individ, ca și pentru toți oamenii, este stabilită o limită pe care el nu o poate determina niciodată singur, dar care poate însemna deja a doua zi pentru el, pentru că viața individului este în mâinile lui Dumnezeu. Iar oamenii ar trebui să-și amintească întotdeauna acest lucru și să trăiască așa cum ar face-o dacă ziua respectivă le-ar fi cunoscută. Ei ar trebui să fie pregătiți să părăsească Pământul în fiecare zi, ar trebui să își mărească în mod constant rezervele spirituale și să pună întotdeauna dorințele pământești pe plan secundar, ar trebui să trăiască în mod conștient pentru veșnicie, nu doar pentru ziua de azi, deoarece nu pot face niciodată planuri pentru viitor cu certitudine, astfel că ar trebui mai degrabă să ia în calcul o dispariție rapidă și să se pregătească în consecință pentru veșnicie decât să trăiască de-a lungul timpului și să se străduiască și să râvnească doar după bunurile pământești, deoarece acestea sunt și rămân trecătoare și nu aduc niciun avantaj sufletului. Cu toate acestea, numai sufletul va dăinui, el nu poate pieri, iar pentru ca soarta lui să fie una bună, ființa umană ar trebui să-i asigure ceea ce servește fericirii sale pe Pământ:.... Ființa umană ar trebui să îndeplinească întotdeauna numai fapte de iubire, atunci va avea cu adevărat mai multă grijă de sufletul său decât poate avea de trupul său. Căci și acesta din urmă va fi păstrat de îndată ce ființa umană se va gândi mai întâi la sufletul său, dar sufletul și trupul nu trebuie să se teamă de moarte, care, de altfel, stă mereu ca o teroare în fața ființei umane, de care se teme atâta timp cât ființa umană nu se gândește la scopul său real pe Pământ. Dar cine se îngrijește mai întâi de suflet nu se mai teme de moarte, el este, ca să zicem așa, pregătit în fiecare zi, iar moartea nu-l va surprinde, ci va însemna doar o schimbare de reședință pentru el, pe care o va primi cu adevărat cu bucurie....

Amin

Hinweise auf Katastrophen....

Es wird euch bald ersichtlich werden, wie vergänglich alles das ist, was der Welt angehört, denn immer öfter werdet ihr hören von Zerstörungen durch die Naturgewalten, von Unglücksfällen und Katastrophen aller Art und von dem plötzlichen Ableben vieler Menschen.... Und niemand weiß, ob und wann auch ihn das gleiche Schicksal erreichen wird, niemand weiß, wann seine letzte Stunde gekommen ist. Doch das weiß ein jeder, daß er sich nichts mit hinübernehmen kann in die Ewigkeit.... Und er sollte darum nachlassen in seinem irdischen Streben, im Jagen nach irdischen Gütern jeglicher Art, denn alles muß er zurücklassen, wenn die Stunde des Todes gekommen ist.... Und immer wieder werdet ihr daran erinnert durch unvorhergesehene Fälle, wo Hab und Gut wertlos geworden ist.... durch plötzliche Todesfälle und Schicksalsschläge aller Art. Aber es sind dies alles Barmherzigkeitszeichen der Ewigen Gottheit, die euch gemahnen sollen, auch eures eigenen Todes zu gedenken.... Es sind dies alles Zeichen Ihrer Liebe, die immer nur euer Seelenheil fördern will und euch helfen möchte zur Selbstbesinnung und zum Wandel eurer Lebensführung. Denn was ihr für die Welt tut, was ihr nur für euer irdisches Leben tut, das schafft euch nur vergängliche Güter; was ihr aber eurer Seele bietet an geistigem Gut, das trägt euch auch wieder geistige Güter ein, und das wird euch nachfolgen in die Ewigkeit, auch wenn ihr plötzlich und unerwartet aus dem irdischen Leben gerufen werdet. Denn geistige Güter sind unvergänglich, sie können euch nicht genommen werden, und sie werden euch dereinst beglücken im jenseitigen Reich.... Doch ob euch auch noch so oft die Vergänglichkeit alles Irdischen vor Augen geführt wird, ihr suchet niemals, auch auf euch selbst in Gedanken solche Schicksale zu übertragen, sondern lebet weiter wie bisher, und die Zeit geht immer mehr dem Ende entgegen; sowohl für den einzelnen als auch für alle Menschen ist eine Grenze gesetzt, die er selbst niemals bestimmen kann, die aber schon der nächste Tag für ihn bedeuten kann, weil das Leben des einzelnen in Gottes Hand liegt. Und daran sollten die Menschen immer denken und so leben, wie sie es täten, wenn ihnen der Tag bekannt wäre. Sie sollen jeden Tag bereit sein, von der Erde zu gehen, sie sollen sich ihren geistigen Vorrat ständig erhöhen und irdisches Verlangen immer zurückstellen, sie sollen ewigkeitsbewußt leben, nicht nur für den heutigen Tag, denn Zukunftspläne können sie niemals mit Sicherheit machen, also sollen sie lieber mit einem schnellen Ableben rechnen und sich entsprechend vorbereiten für die Ewigkeit, als dahinzuleben und nur nach irdischen Gütern zu streben und zu gieren, denn diese sind und bleiben vergänglich und tragen der Seele keinen Vorteil ein. Doch nur die Seele bleibt bestehen, sie kann nicht vergehen, und auf daß ihr Los ein gutes sei, soll der Mensch ihr auf Erden zukommen lassen, was ihr zur Seligkeit dienet:.... Es soll der Mensch immer nur Werke der Liebe verrichten, dann sorgt er für seine Seele wahrlich besser, als er für seinen Leib sorgen kann. Denn dieser wird auch erhalten werden, sowie der Mensch zuerst seiner Seele gedenkt, aber Seele und Leib brauchen den Tod nicht zu fürchten, der sonst wie ein Schrecken stets vor dem Menschen liegt, vor dem er sich fürchtet, solange der Mensch auf Erden nicht seiner eigentlichen Bestimmung gedenkt. Doch wer zuerst für die Seele sorgt, der hat keine Furcht mehr vor dem Tode, er ist gleichsam alle Tage vorbereitet, und der Tod wird ihn nicht überraschen, sondern für ihn nur einen Wechsel seines Aufenthaltes bedeuten, den er wahrlich begrüßen wird....

Amen