• Înapoi

Ce este sufletul....

Lipsa totală de claritate prevalează încă asupra unor astfel de probleme în care intelectul uman singur nu este suficient pentru a le rezolva și în care trebuie să acționeze spiritul lui Dumnezeu, a cărui acțiune este, se recunoaște, doar rareori recunoscută. Totuși, numai El singur este în măsură să dea un răspuns clar atunci când se pun întrebări care privesc probleme nerezolvate. Dar sunt puse la îndoială și rezultatele unei astfel de activități spirituale, care, totuși, numai ele corespund adevărului. Oricare ar fi natura unei întrebări, numai răspunsul pe care Dumnezeu Însuși îl dă oamenilor prin spiritul Său va fi întotdeauna corect.... "Spiritul", însă, nu trebuie confundat cu "intelectul", căci acesta din urmă poate la fel de bine să se miște în direcție greșită.... Nu există nici o garanție că rezultatele intelectuale corespund adevărului, altfel nu ar încerca să se afirme multe opinii și puncte de vedere diferite, care toate pretind a fi adevărate, dar care au fost obținute doar prin intermediul intelectului.... Dar "spiritul" este raza care emană din Adevărul etern Însuși, care dă lumină, adică cunoașterea a ceea ce intelectul doar presupune, pentru care nu se poate produce nicio dovadă. 'Spiritul de la Dumnezeu', însă, dă cea mai deplină convingere interioară, dă o iluminare completă, chiar și fără o utilizare specială a intelectului:.... Nimeni nu va putea înțelege termenul de "suflet" în acest mod dacă nu a dobândit deja o anumită "cunoaștere spirituală", deoarece sufletul este ceva spiritual, nu este nimic pământesc-material și, prin urmare, nu poate fi explicat decât spiritual. Sufletul este fluidul care dă viață trupului, forma materială.... Sufletul este viața reală, eu-l real al ființei umane, care se ascunde într-un înveliș exterior material, care nu poate fi văzut, dar care este mereu prezent atâta timp cât o forță se exprimă în această formă exterioară. Iar ființa umană nu ar fi o ființă conștientă de Eu-l propriu dacă sufletul nu ar fi prezent în ea. Sufletul este forța care a curs cândva din Dumnezeu, pe care El a scos-o ca ceva asemănător cu o ființă în afară de Sine, căreia i-a dat o viață independentă. Iar această ființă a fost înzestrată cu liberul arbitru și cu capacitatea de a gândi..... Faptul că și de ce această esență.... sufletul.... este ascunsă în corpul uman în timpul vieții pământești este o cunoaștere în sine; dar pentru prima dată se va explica faptul că sufletul este cauza pentru care omul poate gândi, simți și vrea. Trebuie să se precizeze că sufletul este animatorul tuturor organelor, că orice activitate a trupului, orice impuls al voinței și orice senzație este o expresie a sufletului în trup, care este în sine ceva spiritual, care nu poate fi văzut cu ochiul uman și care, dacă ar putea fi văzut, ar semăna complet cu învelișul său exterior uman. Este ceea ce rămâne după moartea trupului și care poate fi văzut atunci și de astfel de suflete într-un grad de maturitate care permite vederea spirituală. Prin urmare, sufletul nu poate fi explicat niciodată ca o substanță care aparține trupului material.... el este și rămâne o substanță spirituală, deci o emanație spirituală a lui Dumnezeu, care este menită să îndeplinească un scop pe Pământ.... el este invulnerabil și nepieritor, dar se poate distinge de alte suflete prin radiația de lumină, iar scopul vieții pământești este de a crește gradul de lumină pe care altădată l-a întunecat în mod voit.... Nu este posibil să se explice esența sufletului de nimeni care întreprinde acest lucru doar într-un mod pur științific, deoarece sufletul nu este nimic tangibil care să poată fi pătruns cu ajutorul simțurilor umane, ci putere din puterea lui Dumnezeu, a cărui esență este și va rămâne la fel de insondabilă, dar care nu poate fi negată de oamenii care gândesc, la fel cum sufletul este însuși Eu-ul propriu-zis al ființei umane, care de asemenea nu poate fi definit, care este și totuși nu poate fi dovedit, care, cu siguranță, instruiește organele trupului cu privire la funcțiile lor, dar care poate exista și fără corp, în timp ce corpul fără suflet este doar materie complet lipsită de viață, chiar dacă toate organele rămân neschimbate.... Dar viața lipsește de îndată ce sufletul părăsește trupul.... ceea ce lipsește este ceea ce pune trupul în activitate, ceea ce împinge organele la funcțiile lor, ceea ce în voința liberă are un efect determinant asupra organelor gândirii și ceea ce declanșează orice impuls de voință în ființa umană.... Iar acest ceva care gândește, vrea și simte.... sufletul.... se mișcă acum în alte sfere, dar întotdeauna ca aceeași ființă care a locuit anterior în trupul uman. Și, prin urmare, el poate fi recunoscut și în împărăția de dincolo, dar pentru aceasta este necesară o anumită maturitate....

Amin

O que é a alma....

Ainda há completa falta de clareza sobre tais problemas onde a compreensão humana por si só não é suficiente para resolvê-los, e onde o Espírito de Deus deve estar trabalhando, cujo trabalho raramente é apenas reconhecido. Só ele, porém, é capaz de dar uma resposta clara quando são feitas perguntas que dizem respeito a problemas não resolvidos. Mas os resultados de tal atividade espiritual também são duvidosos, o que, no entanto, só corresponde à verdade. Qualquer que seja a natureza de uma pergunta, somente a resposta dada às pessoas pelo próprio Deus através do Seu espírito será sempre correta.... "Espírito", porém, não deve ser confundido com "intelecto", pois o intelecto também pode se mover na direção errada.... Não há garantia de que os resultados intelectuais correspondam à verdade, caso contrário, muitas opiniões e pontos de vista diferentes não tentariam se afirmar, todos eles afirmam ser verdadeiros, mas todos eles só foram obtidos através do intelecto.... Mas o "espírito" é o raio que emana da verdade eterna, que dá luz, ou seja, o conhecimento daquilo que o intelecto apenas assume, para o qual nenhuma evidência pode ser produzida. O 'espírito de Deus', no entanto, dá plena convicção interior, dá esclarecimento completo, mesmo sem o uso especial do intelecto:.... O conceito de "alma" não pode ser compreendido por ninguém que ainda não tenha adquirido um certo "conhecimento espiritual", porque a alma é algo espiritual, não é nada terreno-material e, portanto, só pode ser explicado espiritualmente. A alma é o fluido que dá ao corpo, a forma material, a sua vida.... A alma é a vida real, o eu real do ser humano, que se esconde em uma casca exterior material, que não pode ser vista, mas que está sempre presente enquanto uma força se expressa nessa forma exterior. E o ser humano não seria um ser Iconsciente se a alma não estivesse presente nele. A alma é a força que uma vez brotou de Deus, que Ele trouxe como algo separado de si mesmo, ao qual Ele deu uma vida independente. E este ser foi dotado de livre arbítrio e da capacidade de pensar..... O fato de que e por que essa essência.... a alma.... está escondida no corpo humano durante a vida terrena não é claro. no corpo humano é conhecimento em si mesmo; mas pela primeira vez deve ser explicado que a alma é a causa que o homem pode pensar, sentir e querer. Deve ficar claro que a alma é o animador de todos os órgãos, que cada atividade do corpo, cada impulso da vontade e cada sensação é uma expressão da alma no corpo, que é em si algo espiritual, que não pode ser visto com o olho humano e que, se pudesse ser visto, assemelhar-se-ia completamente à sua casca exterior humana. se assemelha completamente à sua casca exterior humana. É o que permanece após a morte do corpo e pode então também ser visto por tais almas em um grau de maturidade que permite a visão espiritual. Portanto, a alma nunca pode ser explicada como qualquer substância pertencente ao corpo material.... é e permanece substância espiritual, portanto emanação espiritual de Deus, que se destina a cumprir um propósito na terra.... É invulnerável e imperecível, mas pode distinguir-se das outras almas através da radiação da luz, e o objectivo da vida terrena é aumentar o grau de luz que outrora obscurecia deliberadamente.... Não é possível a ninguém explicar a essência da alma, que só o faz de maneira puramente científica, porque a alma não é nada tangível que se possa sondar com os sentidos humanos, senão a força da força de Deus, cuja essência é e permanecerá igualmente insondável, mas não pode ser negada por pessoas pensantes, Assim como a alma é o verdadeiro eu do ser humano, que também não pode ser definido, que é e ainda não pode ser provado, que certamente instrui os órgãos do corpo de suas funções, mas que também pode existir sem o corpo, ao passo que o corpo sem a alma é apenas matéria completamente sem vida, mesmo que todos os órgãos ainda estejam inalterados.... Mas falta vida assim que a alma deixa o corpo.... o que falta é o que põe o corpo em atividade, o que impulsiona os órgãos para suas funções, o que no livre arbítrio tem um efeito determinante sobre os órgãos do pensamento e o que desencadeia todo impulso de vontade no ser humano.... E este pensar, querer e sentir algo.... a alma.... agora se move em outras esferas, mas sempre como o mesmo ser que antes habitava o corpo humano. E, portanto, também pode ser reconhecido no reino do além, mas um certo grau de maturidade é um pré-requisito para esta...._>Amém