• Înapoi

Frica de moarte.... Privind înainte în împărăția spirituală....

Moartea spirituală este mult mai cumplită decât moartea pământească. Și de moartea spirituală se tem inconștient oamenii care se tem de moartea lor fizică, pentru că se tem de ceea ce se va întâmpla cu ei după moartea lor fizică.... o teamă care poate afecta chiar persoana care nu crede în supraviețuirea după moarte.... Sufletul este cel care simte că se află într-o stare mizerabilă și care transferă această conștientizare sub formă de teamă către trup, care, prin urmare, se opune morții atât timp cât îi este posibil să o facă. Teama de moarte este o recunoaștere involuntară a imaturității mentale, deoarece omului îi lipsește orice cunoaștere și, prin urmare, și încrederea în mila lui Dumnezeu, speranța unui ajutor care i s-ar acorda totuși în orice moment dacă ar cere ajutor. El se află într-o noapte completă și se teme inconștient de o noapte și mai adâncă, spre care se îndreaptă. Un suflet matur își așteaptă ultimul ceas în deplină pace, tânjește după eliberarea din învelișul său trupesc, se predă Celui în care crede și se încredințează Lui și harului Său. Și, adesea, acestor suflete li se va permite să arunce o privire în împărăția care le așteaptă înainte de a muri și să deschidă ochii radianți de fericire pentru ca apoi să îi închidă pentru totdeauna și să fugă din trupul lor în împărăția pe care au văzut-o. Frica de moarte este un semn clar al stării sufletului, iar astfel de suflete au nevoie de mult ajutor din partea semenilor, pentru a se trezi totuși în ultima clipă și a se îndrepta spre Cel care vrea și poate să-i ajute.... O rugăciune tăcută și sinceră către Iisus Hristos poate fi înălțată de oricine care asistă la lupta unui suflet cu moartea și cu frica, dacă vrea să ajute acest suflet să-și găsească pacea interioară.... Pentru că acel suflet va simți acest ajutor și va apuca ultima linie de salvare, și va fi purtat de dragostea semenilor săi atunci când va părăsi trupul.... la Iisus Hristos, care nu-și închide urechea la o rugăciune sinceră de ajutor. Din acest motiv, oamenii ar trebui să aibă o grijă deosebită față de cei care se tem de moarte și care mărturisesc astfel că sunt încă departe de lumină, de cunoașterea corectă și, prin urmare, și de Dumnezeu.... Teama lor de moarte dovedește că au nevoie de ajutor, altfel ar fi plini de o pace fericită atunci când simt că se apropie ora plecării lor de pe acest Pământ. Și este o lucrare de cea mai mare milă și iubire să acordați ajutor unui suflet neliniștit, care acum nu poate consta decât în a-L chema pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos pentru ca El să aibă milă de acel suflet. Această rugăminte plină de iubire va fi ascultată și poate fi salvarea sufletului pentru ca acesta să fie protejat de noaptea întunecată....

Amin

Paura del morire – Precedente sguardo al Regno spirituale

La morte spirituale è molto più terrificante che la morte terrena. Ed è la morte spirituale che gli uomini temono in modo incosciente, coloro che hanno paura della morte del loro corpo, perché è la paura di ciò che sarà di loro dopo la morte del corpo, una paura che può assalire quell’uomo che non crede nella continuazione della vita dopo la morte. E’ l’anima che sente di essere in uno stato miserevole e che trasmette questa consapevolezza come paura al corpo, che si oppone perciò al decesso finché gli è possibile.

La paura della morte è un’involontaria ammissione dell’immaturità dell’anima, perché all’uomo manca ogni conoscenza e con questa anche la fiducia nella Misericordia di Dio, la speranza in un Aiuto, che le verrebbe comunque prestato in ogni tempo, se invocasse aiuto. Si trova nella notte totale e teme inconsciamente una notte ancora più profonda alla quale va incontro. Un’anima maturata attende nella totale calma la sua ultima ora, ha nostalgia per la liberazione dal suo involucro corporeo, si concede a Colui in Cui crede e si raccomanda a Lui ed alla Sua Grazia. E sovente tali anime potranno dare uno sguardo al Regno già prima della loro morte di ciò che le attende ed aprono gli occhi raggianti di felicità, per chiuderli poi per sempre e di sfuggire al loro corpo, nel Regno che hanno contemplato. La paura della morte è un segnale chiaro in quale condizione si trova l’anima, ed a tali anime deve essere dato molto aiuto da parte dei prossimi, affinché si risveglino ancora nell’ultimo minuto e si rivolgano all’Uno, Che vuole e può aiutare loro.

Ognuno può far salire una preghiera silenziosa a Gesù Cristo che assiste alla lotta di morte e la paura d’un anima, se vuole aiutare quest’anima alla calma interiore. Quell’anima percepirà questo aiuto ed afferrerà l’ultima ancora di salvezza, e verrà sostenuta dall’amore del prossimo quando lascia il corpo, quando va verso Gesù Cristo, CHE non chiude il Suo Orecchio ad una intima preghiera di aiuto. Perciò gli uomini si devono occupare particolarmente di coloro che hanno paura di morire, e che confessano con ciò che sono ancora molto lontane dalla Luce, dalla conoscenza e perciò anche da Dio. La paura della morte dimostra che necessitano d’aiuto, altrimenti le riempirebbe una beata calma, quando sentono l’avvicinarsi dell’ora del loro addio da questa Terra.

Ed è un’opera della massima misericordia ed amore, di concedere assistenza ad un anima impaurita, che può consistere ora soltanto nel fatto che il Salvatore Gesù Cristo Stesso viene invocato, che Egli abbia Misericordia di quell’anima. Questa amorevole invocazione di preghiera verrà ascoltata e può essere la salvezza dell’anima, che sia preservata dalla buia notte.

Amen