• Înapoi

Coborârea la iad....

Singuri nu veți reuși niciodată să realizați transformarea ființei voastre, pentru că vă lipsește puterea de a o face. Dar Unul singur a dobândit această putere pentru voi.... Omul Iisus a făcut ceva pentru voi, pentru a remedia starea voastră de slăbiciune, care a fost rezultatul fostei voastre răzvrătiri împotriva lui Dumnezeu..... Prin urmare, El a luat asupra Sa consecințele vinovăției voastre pentru voi, a plătit pentru vina voastră cu moartea Sa pe cruce și astfel a făcut posibilă din nou pentru voi furnizarea de putere.... El a dobândit putere pentru voi și acum vi-o și distribuie ca dar al harului.... cu condiția ca voi înșivă să vă folosiți de acest har, pentru care recunoașterea lui Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii este o condiție prealabilă, care include și recunoașterea divinității lui Iisus.... Dar ceea ce era imposibil înainte, ca ființa umană să se transforme din nou în ființă de lumină care a fost la origine, a devenit posibil prin răstignirea lui Iisus, și astfel întoarcerea la Dumnezeu este de asemenea sigură dacă numai ființa umană aderă la Iisus Hristos atunci când apelează la El pentru ajutor pe calea spre perfecțiune. Forța care îi este furnizată acum este suficientă pentru a-l elibera de sub puterea celui care l-a tras în abis și îl ține legat acolo fără milă, deoarece ființa nu are forța proprie de a rezista fără ajutorul lui Iisus Hristos. Astfel, Iisus a coborât la iad și după răstignirea Sa pentru a aduce ajutor celor care își pierduseră deja viața pământească înainte de actul mântuirii și care se aflau încă sub controlul adversarului lui Dumnezeu. Nu le fusese posibil să se elibereze în timpul vieții lor pământești, pentru că erau complet slăbiți în voință și, prin urmare, îi erau supuși și au rămas în puterea lui până la venirea Mântuitorului Iisus Hristos, pe care acum puteau să-L urmeze fără obstacole, deoarece El plătise cu sângele Său prețul de cumpărare și pentru sufletele lor. Cu toate acestea, voința liberă a acelor suflete trebuia și ea respectată.... dar acum era întărită dacă sufletul nu era complet ostil.... Dar coborârea la iad nu este înțeleasă corect dacă sunt menționate doar acele suflete binevoitoare.... Iisus, Cel Răstignit, a apărut și în mlaștina celei mai profunde depravări, El a îndrăznit să intre pe tărâmul adversarului Său, fratele căzut Lucifer.... De asemenea, a stat în fața lui cu stigmatele Sale și i-a arătat de ce este capabilă iubirea.... L-a întâmpinat ca pe un frate, dar nici măcar acest cel mai mare sacrificiu nu i-a putut înmuia inima de piatră.... Cu un rânjet, prințul iadului s-a îndepărtat, și cu el o mare mulțime de spirite rele.... Iubirea nu și-a găsit drumul spre inimile lor, ura era mai mare, iar voința lor era liberă. Dumnezeu era conștient de acest eșec, cu toate acestea, acelor locuitori ai iadului li s-a oferit și comoara harului, pentru că iubirea nu se oprește, nici măcar în fața celei mai depravate creaturi, însă nu le obligă să se predea.... Nici măcar lucrarea de iubire a omului Iisus nu a reușit să înfrângă ura și rezistența, totuși ea a fost oferită și ființelor întunericului, căci iubirea lui Iisus era destinată tuturor creaturilor, iar coborârea la iad a fost totuși o ultimă încercare de a-l convinge pe adversarul lui Dumnezeu să se pocăiască, de a-i oferi ultimele șanse de a se schimba și de a scurta timpul răscumpărării celui căzut.... Dar nici măcar această cea mai mare lucrare de iubire, pe care Dumnezeu Însuși a săvârșit-o în omul Iisus, nu a fost în măsură să schimbe aroganța și lipsa de bunăvoință a lui Lucifer, deoarece el încă vedea în moartea lui Iisus pe cruce un triumf al puterii și forței sale.... El se simțea învingătorul care reușise să predea o ființă divină slujitorilor săi.... care vedea în ființa care coborâse la iad pe Cel care "a ajuns la moarte", dar nu pe cel care "a înviat din morți"..... Lucifer nu s-a predat, lucru pe care Divinitatea l-a prevăzut din eternitate.... și pe care s-a putut construi și lucrarea de readucere a celui căzut, dar care într-o zi îl va conduce și pe acest fiu risipitor în casa Tatălui, când își va recunoaște neputința, dar care va dura încă veacuri, până când tot ce a fost înșelat de el va fi complet răscumpărat....

Amin

Abgestiegen zur Hölle....

Allein werdet ihr niemals die Umgestaltung eures Wesens zuwege bringen, denn es fehlt euch dazu an Kraft. Es hat aber Einer für euch diese Kraft erworben.... Der Mensch Jesus hat für euch etwas getan, um euren Schwächezustand zu beheben, der Folge war eurer einstigen Auflehnung wider Gott.... Die Auswirkung dieser eurer Schuld also hat Er für euch auf Sich genommen, Er hat eure Schuld bezahlt mit Seinem Tod am Kreuz und dadurch euch wieder die Zufuhr von Kraft möglich gemacht.... Er hat für euch die Kraft erworben und teilet sie euch nun auch aus als Gnadengeschenk.... vorausgesetzt, daß ihr selbst die Gnaden in Anspruch nehmet, wozu das Anerkennen Jesu Christi als Gottes Sohn und Erlöser der Welt Vorbedingung ist, die auch das Anerkennen der Gottheit Jesu in sich schließt.... Was aber nun zuvor unmöglich war, daß sich der Mensch selbst umformen konnte wieder zu dem Lichtwesen, das er uranfänglich gewesen ist, wurde durch den Kreuzestod Jesu möglich, und so ist die Rückkehr zu Gott auch mit Sicherheit erfolgt, wenn sich der Mensch nur an Jesus Christus hält, wenn er Ihn angeht um Hilfe auf dem Wege zur Vollendung. Die Kraft, die ihm nun zugeführt wird, genügt, um sich zu befreien aus der Gewalt dessen, der ihn herabzog zur Tiefe und unbarmherzig dort gefesselthält, weil die eigene Kraft zum Widerstand dem Wesen fehlt ohne Hilfe Jesu Christi. Also war Jesus nach Seinem Kreuzestod auch in die Hölle hinabgestiegen, denen Hilfe zu bringen, die schon vor dem Erlösungswerk das Erdenleben verloren hatten und sich immer noch in der Gewalt des Gegners von Gott befanden. Ihnen war es nicht möglich gewesen, während des Erdenlebens sich zu befreien, denn sie waren völlig geschwächten Willens, und darum unterlagen sie jenem und blieben so lange in dessen Gewalt, bis der Retter Jesus Christus kam, Dem sie nun ungehindert folgen durften, weil Er auch für ihre Seelen den Kaufpreis gezahlt hatte mit Seinem Blut. Dennoch mußte auch der freie Wille jener Seelen beachtet werden.... der aber nun Stärkung erfuhr, so die Seele nicht völlig gegnerisch eingestellt war.... Es wird nun aber die Niederfahrt zur Hölle nicht recht verstanden, wenn nur jener willigen Seelen Erwähnung getan wird.... Jesus, der Gekreuzigte, erschien auch im Pfuhl tiefster Verworfenheit, Er wagte Sich in das Bereich Seines Gegners, des gefallenen Bruders Luzifer.... Er stand auch vor ihm mit Seinen Wundmalen und zeigte ihm, was die Liebe vermochte.... Er trat ihm wie ein Bruder entgegen, aber auch dieses größte Opfer konnte dessen steinernes Herz nicht erweichen.... Höhnisch wandte sich der Fürst der Hölle ab und mit ihm eine große Schar übelster Geister.... Die Liebe fand nicht den Weg zu deren Herzen, der Haß war größer, und ihr Wille war frei. Gott wußte wohl um diesen Mißerfolg, dennoch wurde jenen Bewohnern der Hölle auch der Gnadenschatz angetragen, denn die Liebe macht keinen Halt, auch nicht vor dem verworfensten Geschöpf, doch sie zwingt nicht, sich zu ergeben.... Selbst das Liebewerk des Menschen Jesus vermochte nicht, den Haß und Widerstand zu brechen, doch es wurde auch den Wesen der Finsternis angetragen, denn die Liebe Jesu galt allen Geschöpfen, und die Niederfahrt zur Hölle war noch ein letzter Versuch, den Gegner Gottes zur Umkehr zu bewegen, ihm die letzten Chancen zu geben, sich zu wandeln und die Zeit der Erlösung des Gefallenen zu verkürzen.... Aber auch dieses größte Liebeswerk, das Gott Selbst im Menschen Jesus vollbracht hat, vermochte nicht, den Hochmut und die Lieblosigkeit Luzifers zu wandeln, denn dieser sah in dem Kreuzestod Jesu noch einen Triumph seiner Macht und Stärke.... Er fühlte sich als Sieger, dem es gelungen war, ein göttliches Wesen seinen Knechten auszuliefern.... der wohl den zu "Tode Gekommenen" in dem Wesen sah, Das zur Hölle herabgestiegen war, nicht aber den "Auferstandenen".... Luzifer ergab sich nicht, was die Gottheit von Ewigkeit voraussah.... und darauf auch das Werk der Rückführung des Gefallenen aufbauen konnte, das einmal aber auch diesen verlorenen Sohn in das Vaterhaus führen wird, wenn er seine Machtlosigkeit erkennen wird, was aber noch Ewigkeiten dauert, bis alles von ihm Verführte restlos erlöst sein wird....

Amen