• Înapoi

Ispășirea vinovăției prin Hristos....

Să iau asupra Mea suferința omenirii a fost nespus de greu.... Nu a existat nici o faptă rea care să nu-și producă efectul asupra oamenilor și ar fi trebuit să suferiți incomensurabil, dacă ar fi trebuit să suportați voi înșivă toate păcatele care au cântărit asupra voastră. Iar păcatul fostei voastre răzvrătiri împotriva lui Dumnezeu era atât de mare în sine, încât nu ați putut să-l ispășiți, nici în starea legată, nici în starea de ființă umană.... De aceea, am luat asupra Mea toată vina voastră, am luat efectul fiecărei fapte rele, am încărcat totul pe trupul Meu uman și acesta a ispășit acum vina voastră printr-o suferință și moarte extrem de chinuitoare pe cruce.... Dragostea Mea M-a determinat să vă ajut.... Și toate ființele spirituale pline de lumină, toate ființele primordiale create care Mi-au rămas credincioase, au fost pline de aceeași iubire pentru voi.... Dar iubirea nu lasă nimic să se piardă, iubirea nu lasă nimic în întuneric, în adversitate și chin.... Iubirea S-a oferit pe Sine pentru mântuire, pentru răscumpărarea marii vinovății.... Într-o ființă plină de lumină și de iubire, iubirea însăși a coborât pe Pământ.... Dar ceea ce trebuia să se întâmple pe Pământ trebuia să aibă loc într-o formă umană; iubirea trebuia să îmbrace o haină omenească, Eu Însumi trebuia să Mă întrupez în trup și am locuit în ființa umană Iisus, Care, totuși, era atât de fără de păcat și de pur încât am putut să Mă manifest în El.... Și acest om Iisus a ispășit vina voastră, acest om Iisus a luat pe umerii Săi imensa povară a păcatelor omenirii și a mers cu ea la cruce.... Și chiar dacă suferința inumană vă este descrisă din nou și din nou, nu veți putea să o înțelegeți în toată profunzimea ei, pentru că lacunele ființei voastre vă împiedică să faceți acest lucru.... Suferința Sa a fost incomparabil de grea și El știa despre ea cu mult timp înainte, pentru că era umplut de spiritul Meu, Care își făcuse loc în El Însuși, și de aceea știa și El totul, despre misiunea Sa și, de asemenea, despre răstignirea Sa. Sufletul Său tremura și se cutremura pentru că era o ființă umană, iar divinitatea Sa obținută prin iubire, cu siguranță, I-a dat putere, dar nu a diminuat măsura suferinței.... La cruce a mers o ființă umană Care a vrut să sufere pentru semenii Săi pentru a-i ajuta. Pentru că această ființă umană știa despre imensa suferință a celor care erau ținuți în abis de adversarul Meu.... Iisus știa că trebuia făcut un sacrificiu pentru a cumpăra sufletele de la acest adversar.... El știa că marea vină a păcatului trebuia ispășită pentru a satisface dreptatea Tatălui, Care nu putea primi în casa Tatălui un copil plin de vină.... El a vrut să-Mi aducă copiii înapoi la Mine, a vrut să plătească prețul de cumpărare pentru suflete.... Și cum vina era enormă, jertfa trebuia să fie și ea neobișnuit de mare.... Și de aceea omul Iisus, știind acest lucru, a luat asupra Sa suferința imensă, de aceea a îngăduit să I se întâmple ceea ce nici o ființă umană în afară de El nu ar fi îndurat.... El a mers conștient pe drumul crucii și a suferit chinuri de nedescris, care în cele din urmă s-au încheiat cu cea mai dureroasă moarte pe cruce.... Pentru voi, oamenii, nu este încă posibil să măsurați măreția acestei lucrări de milă față de umanitate, dar ar trebui să vă amintiți mereu că El a fost complet nevinovat și a suferit pentru voi, care nu ați fi putut niciodată să vă întoarceți la Tatăl din adâncuri fără lucrarea Sa de răscumpărare.... Eu Însumi eram în omul Iisus, dragostea L-a umplut, fără de care El nu ar fi putut niciodată să realizeze această lucrare, dar a trebuit să tac în El în cele mai dificile ceasuri ale suferinței Sale, pentru că o ființă umană trebuia să sufere și să moară, deoarece Divinitatea din El nu putea suferi, dar nici Divinitatea nu putea răscumpăra vina fără o ispășire conform justiției divine.... Ceea ce este încă de neînțeles pentru voi, oamenii, veți putea într-o zi să înțelegeți în toată profunzimea sa și atunci veți putea participa și voi la această cea mai mare lucrare de milă. Omul Iisus a stat în sfera voastră prin umanitatea Sa, și de aceea sufletul Său a suferit atât de cumplit, care coborâse de Sus, din împărăția luminii, și privea în cel mai adânc întuneric și era asuprit de forțele iadului.... De aceea, omul Iisus nu a suferit doar fizic, ci a trebuit să îndure și cele mai profunde chinuri ale sufletului, ceea ce a mărit de o mie de ori suferința Sa.... Dar El v-a adus mântuirea din păcat și din moarte...

Amin

L'Expiation de la faute par le Christ

Prendre sur Lui la souffrance de l'humanité était indiciblement difficile. Il n'existait aucune mauvaise action qui ne doive pas avoir d’effet sur les hommes, et vous auriez dû souffrir d’une manière incommensurable, si vous aviez dû éteindre par vous-même tous les péchés qui pesaient sur vous. Et le péché de la rébellion d’autrefois contre Dieu était déjà tout seul si grand que vous ne pouviez pas l'expier, ni dans votre état lié, ni dans l'état d’homme. Donc J’ai pris sur Moi chacune de vos fautes, J’ai rassemblé l'effet de chaque mauvaise action, J’ai chargé tout sur Mon Corps humain, et celui-ci a expié maintenant votre faute à travers des souffrances et une mort outre mesure atroce sur la Croix. Mon Amour M’a incité à vous aider. Et tout le spirituel de Lumière, tous les êtres primordiaux crées qui Me sont restés fidèles étaient remplis du même Amour. Mais l'Amour ne laisse rien aller se perdre, l'Amour ne laisse rien dans l'obscurité, dans la misère et le tourment. L'Amour Lui-Même s'est offert pour le Salut, pour l'Extinction de la grande faute. Dans un Être de Lumière rempli d'Amour, l'Amour Lui-Même est descendu sur la Terre. Mais ce qui maintenant devait avoir lieu sur la Terre, devait se produire dans une Forme humaine ; l'Amour devait revêtir un vêtement humain, Moi-même Je devais M’incorporer dans la chair et donc J’ai pris demeure dans l'Homme Jésus, lequel cependant était si sans péché et pur, que J'ai pu Me manifester en Lui. Et cet Homme Jésus a expié votre faute, cet Homme Jésus a pris sur Ses Épaules l'immense poids du péché de l'humanité et avec cela Il est allé à la Croix. Et même si toujours de nouveau il vous est décrit la souffrance inhumaine, vous ne pourrez pas la saisir dans toute sa profondeur, parce que l'imperfection de votre être vous en empêche. Ses souffrances étaient incomparablement difficiles, et Il le savait déjà bien longtemps avant, parce qu'Il était rempli de Mon Esprit, parce que Moi-même J’ai pris Demeure en Lui et donc il savait tout de Sa Mission et aussi de Sa mort sur la Croix. Son Âme tremblait, parce qu'Il Était un Homme, et Sa Divinité obtenue par l'Amour lui donnait certes la Force, mais elle ne diminuait pas la mesure de Ses souffrances. Un Homme est allé sur la Croix, car Il voulait souffrir pour Son prochain pour l’aider. Parce que cet Homme savait l'incommensurable souffrance de ceux qui étaient tenus liés dans l’abîme par Mon adversaire. Jésus savait qu'il devait être porté un Sacrifice, pour racheter les âmes de cet adversaire. Il savait que la grande faute du péché devait être expiée pour satisfaire la Justice du Père qui ne pouvait accueillir dans Sa Maison aucun fils chargé de faute. Il voulait Me rapporter Mes fils, Il voulait payer le prix du rachat pour les âmes. Et vu que la faute était gigantesque, le Sacrifice devait aussi être inhabituellement grand. Et donc en sachant cela l'Homme Jésus a pris sur Lui la très grande souffrance, donc il a laissé se passer sur Lui ce qu’aucun homme, sauf Lui, n’aurait supporté. Il a parcouru consciemment la voie vers la Croix et souffrit d’indicibles tourments qui se sont terminés avec la mort la plus douloureuse sur la Croix. Mesurer la Grandeur de l'Œuvre de Miséricorde sur l'humanité n'est pas encore possible pour vous les hommes, mais vous devez toujours de nouveau vous rappeler à l’esprit qu'Il Était totalement sans faute et qu'Il a souffert pour vous, que sans Son Œuvre de Libération jamais plus vous n'auriez pu revenir de l'abîme au Père. Moi-même J’étais dans l'Homme Jésus, l'Amour Le comblait, sans lequel jamais Il n'aurait pu accomplir cette Œuvre, mais Je devais Me tenir silencieux en Lui dans les heures les plus difficiles de Son parcours de souffrance, parce qu'un Homme devait souffrir et mourir, parce que la Divinité en Lui ne pouvait pas souffrir, la Divinité ne pouvait éteindre aucune faute sans Expiation selon la Justice divine. Ce qui pour les hommes est encore insaisissable, vous pourrez le comprendre un jour dans toute sa profondeur, et alors vous pourrez aussi participer à cette Œuvre de la plus grande Miséricorde. L'Homme Jésus à travers Son Être humain, était dans votre sphère, et donc Son Âme souffrait si terriblement vu qu’elle était descendue d'en haut, du Règne de la Lumière, et qu'elle regardait dans l'obscurité la plus profonde et qu’elle était opprimée par les forces de l'enfer. Donc l'Homme Jésus n'a pas souffert seulement corporellement, mais il a dû subir les plus profonds tourments de l'Âme, qui augmentaient encore des milliers de fois Ses souffrances. Mais Il a apporté à vous les hommes la Libération du péché et de la mort.

Amen